Campionatul Național de Cross-Country Marathon (XCM) a fost câștigat de către Victor-Alexandru Aron (Dinamo-Mit Clima-BikeXpert), care a preluat inițiativa și s-a lansat într-un atac solitar pe ultima oră și jumătate a cursei, trecând primul linia de sosire cu un timp de 3:57:20.

Victoria sa a venit la capătul unei curse de supraviețuire. Aron a mărturisit la final că Triada MTB Păltiniș a reprezentat mereu terenul său favorit, dar că a luat startul stors de energie după un sezon maraton început încă din februarie:
„Faptul că am concurat atât de târziu în sezon a însemnat că toți eram obosiți. M-am luptat în ultimele 40 de minute, picioarele au început să aibă cârcei, dar cumva am reușit să trec peste durere și să ajung primul la sosire.”
Lupta la Elite Masculin: o predare de ștafetă între generații
La doar 43 de secunde în spatele său (3:58:03) a sosit coechipierul său, Bogdan Duca, omul care a transformat această ediție într-o bornă personală încărcată de emoție. După 14 ani petrecuți în plutonul de elită, Bogdan Duca a privit locul de vicecampion ca pe o încheiere rotundă a unui ciclu competițional, bucurându-se că titlul național rămâne în cadrul aceluiași club.
„A fost mai bine decât spera un copil ce intra în nebunia asta acum 14 ani. S-a terminat cum nici nu visam, la cursa mea preferată. Și chiar dacă a venit cu un titlu de vicecampion doar la câteva secunde după 4 ore, mă bucur că tricoul a rămas în echipa BikeXpert Racing Team și că e pe mâini bune”, a spus el după competiție.

Legătura dintre cei doi a fost subliniată și de noul campion național, Victor Aron, care a recunoscut că Bogdan Duca i-a fost mentor și sursă de inspirație de-a lungul anilor.
Podiumul masculin a fost completat de Patrick Pescaru (CSU Târgu Mureș), cu care am avut o discuție înainte de concurs.
Concurând pe potecile de acasă, sibianul a obținut medalia de bronz la capătul unei perioade marcate de probleme medicale.
Patrick Pescaru a spus că ultima parte a sezonului nu a fost deloc simplă, luptându-se cu probleme de sănătate care i-au perturbat antrenamentele, exact când își dorea să fie în formă maximă.
„Cu toate acestea, sunt împăcat cu cursa din weekend și cu faptul că am dat tot ce am avut în ziua respectivă. Mă bucur că am putut să mă lupt până la final, să mă bucur de coborârile pe care le cunosc atât de bine și să închei sezonul de MTB cu un podium la Campionatul Național.”

La feminin Elite, n-a existat concurență. Titlul național i-a revenit sportivei Miruna Măda (CSM Unirea Alba Iulia), care a oprit cronometrul la 5:09:21, fiind singura sportivă din categorie care a reușit să parcurgă întreaga distanță și să treacă linia de sosire. A avut doar două adversare, una nu a terminat cursa (Suzane Hilbert), cealaltă nu a luat startul (Iris-Alexandrina Samuilă).
Rezultatele complete pot fi consultate aici: https://cronometraj.racetecresults.com/results.aspx?CId=16648&RId=406
Secțiunea „Canada”, rădăcinile de pe Geiger și limita echipamentului
Traseul conceput pentru ediția din acest an a adus o noutate tehnică apreciată în pluton: poteca denumită sugestiv „Canada”. Integrată într-un traseu cu buclă dublă, soluție ce a permis concurenților să abordeze mult mai fluent potecile pe a doua tură, noua secțiune a accentuat caracterul tehnic al maratonului.
Experiența coborârilor dure de pe Geiger înseamnă rădăcini expuse, sol stâncos și presiune enormă pe brațe și pe sistemele de suspensie.
Așa cum observa un participant de la categoria Master, Radu Diaconescu, coborârile de la Păltiniș nu îți aduc zâmbetul pe buze în timp ce rulezi pe ele, ci mai degrabă când vezi că ai ajuns jos dintr-o bucată și când îți recapeți treptat sensibilitatea în degete. De altfel, dificultatea traseului și uzura mecanică s-au tradus și în mici drame tehnice pe final de cursă, pentru Radu.
Pe ultima coborâre de la releu, vibrațiile au desprins șuruburile de la tija de șa (dropper), care a rămas fără șa pe ultimii 8 kilometri, fiind nevoit să parcurgă întreaga secțiune de plat și coborâre rămasă până la sosire pedalând exclusiv în picioare.

Articolul oferă o perspectivă fascinantă asupra competiției de la XCM și a eforturilor depuse de sportivi. Este impresionant cum Victor-Alexandru Aron a reușit să își depășească limitele și să câștige, în ciuda oboselii acumulate pe parcursul sezonului. Mă întreb ce strategii mentale a folosit pentru a face față durerii în ultimele momente ale cursei. De asemenea, cum credeți că evoluția antrenamentelor și tehnicilor în ciclismul montan va influența performanțele viitoare ale sportivilor din România?