Nu știu cum e la voi, dar pentru mine cele mai dificile momente de la antrenamentele de alergare sunt cele în care trebuie să stau în zona liniștită a ritmului cardiac, adică atunci când alerg încet. Iar momentele astea cumulează peste 80% din antrenamentele mele de alergare! 🙂
De ce e dificil?
- Se duce naibii tehnica de alergare, mai ales dacă nu îți este intrată în sânge! Mă mișc în reluare se traduce prin faptul că fac unele mișcări aiurea, iar după antrenament de multe ori mă aleg cu febră musculară la mușchi pe care nici nu știu că-i am.
- Este plictisitor, mai ales dacă timpul alocat alergării este mai mare de o oră. E adevărat, te călești psihic, dar procesul, efectiv, e greu. Îmi mai îndulcesc plictiseala ascultând muzică sau diverse podacsturi, dar asta funcționează până la un anumit punct, când nu mai suport să aud nimic.
Mai sunt și alte motive? Chiar sunt curios, TU cu ce te confrunți în această situație?