Zilele aceste am fost invitat de către Decathlon România în Franța, la Lille, orașul în care ia startul Turul Franței 2025. O să povestesc mai multe într-un articol separat despre ceea ce am văzut în Lille și în campusul Decathlon Btwin, care e absolut fabulos. Azi vreau să vă prezint un studiu pornit de către Decathlon care a vrut să ia pulsul Generaței Z în raport cu bicicleta și mobilitatea urbană.
Sondajul se numește OpinionWay și a fost realizat pentru Decathlon pe un eșantion de 4.094 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani, în Franța (770 de persoane), Marea Britanie (663 de persoane), Germania (672 de persoane), Italia (662 de persoane), Polonia (665 de persoane) și Spania (662 de persoane). Reprezentanții Decathlon mi-au spus că studiul va fi reluat peste doi ani, iar atunci va include toate țările din Europa, inclusiv România.
Interviurile au fost realizate în perioada 28 mai – 5 iunie 2025. Rezultatele sunt foarte interesante și cred că se aplică, în mare parte, și la România. Veți vedea imediat.
Motivația și experiența Generației Z cu ciclismul
- 75% din rândul tinerilor europeni care fac parte din Generația Z include ciclismul în obiceiurile lor de mobilitate.
- 58% pedalează cel puțin o dată pe săptămână.
- Pentru 79% sănătatea este un motiv cheie pentru a practica ciclismul (în Marea Britanie procentul este cel mai ridicat – 86%)
- 60% pedalează pentru agrement, față de 33% pentru a face naveta.
- Naveta medie este de 8,3 km.
Ce îi reține? Temerie ciclismului urban la Generația Z
Tinerii din Generația Z se simt în general în siguranță atunci când se deplasează cu bicicleta, însă doar 50% își evaluează orașul ca fiind foarte prietenos cu bicicletele.
Top 3 bariere identificate de cicliștii din Generația Z:
- 50% dintre ei acuză lipsa pistelor dedicate de biciclete (asta e valabil și pentru România, cu siguranță, unde cred că procentul este mult mai ridicat).
- 62% consideră că șoferii au un comportament riscant.
- 43% dintre tineri cred că e prea mult trafic.
Ciclismul trebuie să devină o soluție de mobilitate durabilă
Eu nu fac parte din Generația Z, dar cred că Decathlon și-ar dori ca cei care sunt în această generație să adopte un comportament ca al meu, pentru că eu merg cu bicicleta la serviciu tot timpul anului, indiferent de condițiile meteo (uneori mai sar și eu din schemă, dar peste 90% din timp sunt pe bicicletă).
Într-un context urban în care se caută soluții alternative de mobilitate, bicicleta se impune ca un răspuns cheie la aspirațiile oricărei generații. Potrivit cercetării comandate de Decathlon, trei sferturi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani (75%) utilizează zilnic bicicleta, o tendință consistentă pe tot continentul. Mai mult de jumătate dintre tinerii chestionați își folosesc bicicletele cel puțin o dată pe săptămână (58%), 16% dintre ei folosindu-le în fiecare zi. Germania (66%) și Polonia (62%) se remarcă în mod deosebit: în aceste țări, ciclismul săptămânal este chiar mai răspândit.
Ciclismul este motivat de diverși factori, sănătatea și bunăstarea fiind în prim plan. Menținerea formei fizice este motivul numărul unu: 79% dintre tinerii cicliști își folosesc bicicletele în acest scop. Ciclismul este, de asemenea, văzut ca un mijloc de transport economic (67%), sinonim cu libertatea și flexibilitatea (ambele 68%). Aproape două treimi dintre tineri citează, de asemenea, reducerea amprentei lor ecologice ca motivație (64%).
Ciclismul este utilizat pe scară largă pentru agrement și sport (60% și, respectiv, 45%), dar utilizarea sa pentru naveta zilnică (muncă, cumpărături) este mai limitată.
Comportamentul șoferilor și lipsa pistelor dedicate de biciclete
Sunt obstacole majore în calea ciclismului în rândul tinerilor.
Deși cartografierea modelelor de utilizare relevă un interes clar pentru ciclism în rândul tinerilor europeni, este esențial să se analizeze barierele care îi limitează dezvoltarea deplină. În ciuda unui sentiment general de siguranță la pedalare (87% dintre respondenți se simt în siguranță), persistă îngrijorări: 61% dintre tinerii chestionați spun că nu se simt complet în siguranță atunci când merg cu bicicleta. Există disparități naționale: în timp ce Polonia (93%) și Spania (90%) au cel mai înalt sentiment de siguranță, Italia și Franța rămân în urmă: în aceste două țări, unul din cinci tineri nu se simte în siguranță pe biciclete (19% și, respectiv, 18%).
Mai mulți factori contribuie la acest sentiment de insecuritate. Comportamentul riscant al șoferilor de mașini este principala sursă de îngrijorare (62% în general), cu vârfuri în Regatul Unit și Franța (67% și, respectiv, 66%). Lipsa pistelor dedicate de biciclete este, de asemenea, o preocupare majoră (50%), în special în Italia și Spania (63% în ambele țări). Densitatea traficului (43%, ajungând la 52% în Germania) și frica de furt (35%) sunt alte probleme importante.
În general, doar 50% dintre tinerii chestionați consideră că orașul lor este „foarte” potrivit pentru ciclismul de zi cu zi. Există disparități semnificative: în Polonia și Spania, acest procent crește la 61% și 59%, în timp ce în Italia scade la doar 36%. Aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) consideră că orașul lor este „oarecum” prietenos cu bicicleta, dar cu limitări, sau complet nepotrivit. Acest lucru este valabil mai ales în Italia, unde 17% dintre tineri consideră că orașul lor este în întregime nepotrivit pentru ciclism.
Democatizarea și facilitarea ciclismului
Extinderea infrastructurii ciclistice (23%), măsurile de a face bicicletele mai accesibile (16%) și o mai bună integrare a ciclismului cu transportul public (17%) sunt considerate importante.
Prioritățile variază de la o țară la alta: în Polonia, accentul se pune pe extinderea infrastructurii ciclistice (30%), în timp ce în altele siguranța pistelor de biciclete este primordială, în special în Germania (33%). În Franța, accesibilitatea bicicletelor este o preocupare mai mare (20%) decât în alte țări.
Ce i-ar face pe tinerii din Generația Z să pedaleze mai mult. Un comportament puternic trans-național.
- 54% vor mai multe piste pentru biciclete care să fie protejate, să poată pedala în siguranță pe ele
- 43% își doresc mai multe parcări securizate pentru biciclete
- 36% vor un sistem mai bun de semnalistică și hărți dedicate
- în Polonia 30% vor prioritizarea dezvoltării infrastructurii, cea mai mare cerere din Europa
- În Franța, 57% dintre respondenții din mediul rural doresc mai multe piste pentru biciclete protejate (+17 puncte față de orașele cu peste 500.000 de locuitori (40%)).
Cum vi se par rezultatele acestui studiu? Cum credeți că stă situația în România? Folosiți bicicleta ca mijloc de mobilitate urbană?