Anul trecut, în iulie, patru atlete de elită au creat o petiție prin intermediul căreia cereau, ca de anul acesta, să fie acceptate femei în Turul Franței. Petiția îi era adresată lui Christian Prudhomme, directorul Turului Franței.
Ceva s-a întâmplat, pentru că organizatorii Turului Franţei au anunţat că va exista o cursă de ciclism pentru femei, de o singură zi, care va coincide cu ultima zi din Turul Franţei din acest an (sursa: cyclingnews.com).
Cică viitorul acestei curse este măreţ.
event is destined to become an iconic race in the women’s calendar
Se va numi La Course by Le Tour de France şi va avea acelaşi finish cu cel din Turul Franţei, adică pe Champs-Elysées.
Organizatorii vor să vadă, poate, care vor fi cifrele de audienţă ale unei astfel de curse şi, în cazul în care vor corespunde aşeptărilor, n-ar fi exclus să avem un Tur al Franţei şi la feminin.
Eu aş face altfel, aş da voie şi femeilor să participe în Turul Franţei alături de bărbaţi. Este clar că, deocamdată, ciclistele profesioniste care pot egala performanţele bărbaţilor sunt puţine, dar unele cred că ar fi acolo, sus, în top.
Spre exemplu, ciclistele de mai jos sigur ar rezista până la capăt în Turul Franţei.
Cea mai bună (deci bună) ciclistă din lume este Marianne Vos. Iat-o alături de Chris Froome, care a câştigat ediţia cu numărul 100 a Turului Franţei.
La fel de bună ca Marianne Vos este şi Emma Johansson. Ceea ce vreau să spun, şi nu vreau să fiu înţeles greşit, este faptul că are acelaşi număr de puncte în clasamentul ciclistelor pro.
Locul trei în clasamentul clasamentul ciclistelor pro la nivel mondial este ocupat de Ellen van Dijk.
Pe locurile patru şi cinci în clasamentul menţionat, şi mă opresc aici, se situează Giorgia Bronzini şi Elisa Longo Borghini.
