Încă rezist şi vin cu bicicleta zilnic la serviciu. Nu ştiu cum vă descurcaţi voi, dar pe mine nu m-au speriat cei câţiva fulgi de zăpadă din Bucureşti. Ieri mi-a cam îngheţat faţa, dar astăzi am venit pregătit cu o cagulă, care-mi acoperă totul, mai puţin ochii.
O voi purta diseară, când plec de la serviciu şi când o să fie mult mai frig decât dimineaţă.
Aveam frânele tocite până la limita imposibilului, aşa încât nu puteam pune frână mai deloc, motiv pentru care am mers ca o babă. Însă am fost azi la cel mai bun mecanic de biciclete, Răzvan Bucătaru, şi problema a dispărut.
Sper să nu ningă prea curând.
Pentru mine bicicleta este un mijloc de transport. Asa cum te folosesti tu zilnic de masina ca sa te duci la intalniri sau la job, asa ma folosesc eu de bicicleta.
So, in momentul in care nu voi mai putea circula cu bicicleta din cauza zapezii voi fi foarte trist. Da, inca rezist, adica inca se poate circula decent cu bicicleta prin oras. Asta am vrut sa spun. Nu caut sa bat recorduri.
De ce trebuie neaparat demonstrat ceva? “Inca rezist”! Uau!
Inseamna ca aia care au cucerit polii acum aproximativ un veac sau cei care au fost pe Everest acum mai bine de jumatate de secol cu echipamente rudimentare ar mai fi avut de invatat daca ne-ar fi fost contemporani… Ar fi zis: “uite, domne, ce inseamna, de fapt, sa fii un baiat rezistent!”
Pana la urma cred ca pedalam de placere. Altfel, cred ca e plina cartea recordurilor de performante penibile cu bicicleta de genul, nu stiu cati kilometri de mers pe o roata, nu stiu cati kilometri de mers pe o roata si cu un turture de gheata in fund etc.
eu abia astep sa vina zapada ca lumea . Abia atunci o sa fie distractie.