Nicolae Plugaru este unul dintre preşedinţii Federaţiei Române de Ciclism (mai e şi Eduard Novak). Spun că este unul dintre ei, pentru că Federaţia Română de Ciclism se află într-o situaţie incertă din punct de vedere juridic. Am scris şi despre asta.
Prima oară când am scris despre Nicolae Plugaru a fost în momentul în care era anunţat drept noul şef al Federaţiei Române de Ciclism. L-am făcut zbir în sensul în care am vrut să spun că el este cel care taie şi spânzură la Federaţia Română de Ciclism.
Zilele trecute am primit un mesaj pe Facebook de la un anume Cristi Cristescu, care m-a şi scos din lista lui de prieteni şi mi-a dat şi block, pentru că era revoltat de apelativul pe care l-am folosit la adresa domnului Nicolae Plugaru.
Şi mi-a spus aşa:
În urma acestui mesaj, m-am simţit dator să scriu câteva cuvinte despre Nicolae Plugaru, chiar dacă nu-l cunosc în mod personal.
Nicolae Plugaru, are 50 de ani, împliniţi în data de 8 octombrie 2013, şi a fost ciclist de peformanţă la CS Voinţa Bucureşti. Din 2002, a fost arbitru de ciclism.
Nicolae Plugaru mai este şi patronul unei firme, precum şi administrator la societatea Laser Technology Proimex, firmă care, spune el, va sponsoriza Turul Ciclist al României cu 20.000 de euro.
Rămâne de văzut, zic eu, dacă firma domnului Nicolae Plugaru chiar va sponsoriza Turul României, dacă, atunci când se va rezolva situaţia juridică a Federaţiei Române de Ciclism, Eduard Novak îşi va păstra funcţia de preşedinte al Federaţiei.
Mi s-a părut de mare angajament declaraţia domnului Nicolae Plugaru, în interviul acordat Agerpres:
Bicicleta este din ce în ce mai prezentă în viaţa noastră (este mai ieftină decât un telefon modest…), aşa că putem avea o bază de selecţie serioasă.
Nicolae Plugaru fie habar nu are cât costă o bicicletă, fie încurajează achiziţiile de biciclete furate, altfel nu-mi explic cum îşi imaginează dânsul că o bicicletă poate costa cât un telefon modest. Telefoanele modeste, apropos, se dau la zero euro, fiind necesară doar înfiinţarea unui abonament.
Şi, dacă Nicolae Plugaru crede că o bază de selecţie pentru ciclişti profesionişti poate fi formată din amatori care-şi cumpără biciclete de valoarea unor telefoane modeste, este foarte naiv, dacă-mi permiteţi să folosesc un eufemism.