Mi-a venit o idee de rubrică nouă, sub emblema căreia voi publica articole la care ajung în urma unui mecanism similar cu al jocului ”Telefonul fără fir”.
Vor fi subiecte la care nu m-am gândit în prealabil, dar suficient de interesante să fie expuse în mod public.
Primul exemplu, Adriana Pirtea. Nu știu câți dintre voi ați auzit de ea, eu habar nu aveam de existența ei, spre rușinea mea, pentru că este o mare campioană și o super alergătoare. Cum am ajuns la ea?
Folosesc feedly.com, un agregator similar decedatului Google Reader. Ieri mi-a atras atenția un titlu din Runners World, OMG! The Most Dramatic Race Finishes of All Time!, un articol în care sunt prezentate finishuri dramatice din competițiile de atletism de-a lungul vremii. Aruncați o privire, sunt spectaculoase și toate sunt însoțite de imagini video.
Pe urmă, fără niciun motiv, nu știu de ce, m-am gândit să caut numele lui Andrei Roșu în Runners World. Am vrut să văd dacă românul nostru deținător de record mondial în ale alergării apare în prestigioasa publicație online. Nimic! Nu e nicio mențiune despre el. M-am dus mai departe și am căutat ”România”, iar aici mi-au apărut mai multe rezultate printre care și un articol despre bucuria prematură a unor sportivi care s-au crezut câștigători, dar care au terminat cursa cu gustul amar al înfrângerii.
Și, guess what? Adriana Pirtea apare în acest articol ca făcând parte din această categorie. Adriana Pirtea, acum americanca Adriana Nelson, a debutat în 2007 pe distanța de maraton, în celebra competiție de la Chicago. Și chiar la debutul ei pe această distanță, cu 600 de metri înainte de final, conducea cursa și părea că o va câștiga. Nu s-a uitat nicio clipă înapoi și nu a fost conștientă în niciun moment de etiopiancxa Berhane Adere, cea care câștigase maratonul Chicago în 2006.
A ridicat chiar mâinile în aer, salutând publicul, sărbătorindu-și prematur victoria. Berhane Adere a băgat un sprint incredibil pe ultimele sute de metri și a întrecut-o pe româncă, care a trebuit să se mulțumească cu locul 2. Incredibil, priviți imaginile.
Am găsit și un interviu cu ea, realizat de Ro Club Maraton, în care românca a povestit și momentul cu pricina:
”Îmi propusesem să vin în primele șase, dar pe parcursul concursului am rămas cât mai puține concurente. Mă rugam la Bunul Dumnezeu pentru fiecare kilometru în parte să-mi fie bine picioarele accidentate. Nici nu m-am gândit că voi putea ajunge așa departe cu cineva care aleargă 2h20min pe distanța maratonului. Poate reușeam să câștig dacă eram mai atentă și dacă nu uitam să strig la cer până la sfârșit, dar în același timp mă gândesc că nu a fost să fie – locul doi a fost îndeajuns. A fost o bucurie imensă, dar în același timp o mare dezamăgire pentru greșeala făcută. Sper ca în viitor să mai ajung așa în față și să nu mai repet aceeași greșeală”, a declarat Adriana Pirtea.