Am să încep acest post cu o întrebare: care este cel mai aventuros loc în care te-ai dat vreodată cu bicicleta? Pentru mine a fost Prima Evadare, 55 de km munciţi, noroiţi, care m-au stors de vlagă.
La cei 20 de ani ai săi, Vlad Marinescu este mult mai experimentat decât mine în ceea ce priveşte ieşirile la drum lung cu bicicleta. Alături de cursiera sa a avut parte de multe drumuri lungi şi plăcute, precum Bucureşti-Constanţa, într-o singură zi (13 ore) sau Bucureşti-Cărtişoara (14 ore).
Sâmbăta care tocmai a trecut l-a găsit pe Vlad la întâlnirea anuală ciclism.ro, care a presupus şi un traseu cu bicicletele pe Transfăgărăşan. Vlad a acceptat să povestească pentru biciclistul.ro cum a fost călătoria. Pozele sunt făcute de el şi de către prietenii alături de care a fost la întâlnirea ciclism.ro.
UPDATE: Înţeleg că la întâlnirea ciclism.ro au participat aproxmativ 400 de biciclişti.
Sambata dimineata (31-07-2010) la ora 7:00 in Gara de Nord ne-am strans 8 biciclari avand ca obiectiv traversarea Transfagarasanului urcand pe sud apoi coborand pe nord pana in Cartisoara unde a avut loc anuala intalnire a Ciclism.ro.
Prin urmare, am luat trenul de 7:21 spre Curtea de Arges unde aveau sa ni se mai alature doi camarazi. La ora 10:30 am coborat din tren si am mers pana la Fantana lui Manole unde ne-am umplut bidoanele partial golite din timpul mersului cu trenul. Odata umplute, ne-am urcat fiecare pe biciclete. Ni s-au alaturat si Kiev cu Alex si am pornit la drum.
La barajul Vidraru am oprit pentru regrupare si pentru o scurta sedinta foto. Peisaje superbe, aer destul de curat, plin de masini parcate aiurea si de lume. In cele din urma, ne-am urnit mai departe avand parte de peisaje superbe si un asfalt dezastruos cu “ajutorul” caruia ne-am testat si rezistenta rotilor.
La urcare ne-am separat in grupuri deoarece unii nu puteau face fatza ritmului si ne-am regrupat la Balea Lac. Pe aceasta sectiune de drum am dat si de un cicloturist polonez, care se indrepta spre Polonia si cu care am schimbat 2-3 cuvinte.
Pana la Capra urcarea a fost lejera, ca sa zic asa, dar de la Capra la Balea Lac (15 km aprox) a fost criminala, cel putin pentru noi astia mai putin pregatiti sau carora nu prea ne place catararea. Pe parcursul catararii am mai oprit des pentru peisaje, poze si izvoare.
Am ajuns la Balea Lac in aproximativ sase ore (grupul fruntas), respectiv 6 ore si 45minute (grupul secund din care am facut si eu parte). Am mai bagat niste poze si acolo, ne-am regrupat si cu restul si am pornit la vale.
La coborare am intalnit si alti ciclisti, pe mtb-uri sau pe cursiere.
Dupa aceea ne-am cazat in Cartisoara, ne-am schimbat, am mancat si noi ceva si ne-am dus la corturi unde s-a desfasurat intalnirea propriu-zisa.
Duminica, dupa ce ne-am trezit si am mancat, pe la ora 1 am pornit spre Brasov de unde am luat trenul spre Bucuresti. Am avut parte de asfalt foarte bun si vant de spate asa ca am ajuns relativ usor in Brasov. O parte dintre noi ar fi vrut sa o ia pe biciclete pana in Sinaia dar din cauza vremii au renuntat la aceasta idée astfel incat toti am luat trenul spre Bucuresti.
In concluzie, vremea excelenta, camarazii de nota 10 si voia buna, au constituit “ingredientele” unei ture superbe.
Din grupul cu care am avut onoarea si placerea sa pedalez au facut parte Octav, Marius, Alex, Kiev, Eugen, Marin, Urs si Kentacu’ .
[nggallery id=4]
O altă perspectivă a aventurii pe Transfăgărăşan poate fi găsită pe bicla.ro, unde pot fi văzute multe poze. Transfăgărăşan la kilogram poate fi văzut şi în acest album Picasa.
Au trecut opt ani de atunci, poate acum e mai citit 🙂
Alex ma mir ca nu te-a calcat tramvaiul in aia 37 de km, la felul in care scrii e de asteptat sa nu ai habar nici cum te cheama cu buletinul in mana, ce sa mai zic de regulile de circulatie pe drumurile publice :)))))
tare eu am 14 ani am o cursiera am facuth cel mao moolth 37 de km antr.o
zi
dar nu mia luath moolth am mers ap prin tooth bucuresthiu