Cadel Evans a cedat ieri, în etapa a 11-a din Turul Franței 2012, câștigată de Pierre Roland. Mulți sperau, me included, că Evans își va apăra titlul, câștigat cu multă voință și suflet în 2011, dar australianul a cedat pe ultimii 6,5 km, când n-a mai putut să țină cadența echipei Sky, adică a lui Chris Froome și Bradley Wiggins.

Avea ceva tragic imaginea lui Cadel Evans crispat, care rămânea, încet, încet, în urmă, pe o urcare infernală.

Suntem doar la jumătatea Turului, iar Cadel Evans nu mai are nicio șansă din cauza faptului că echipa sa, BMC, nu l-a ajutat mai deloc. Bine că managerii echipei i-au angajat pe Phillipe Gilbert și pe Thor Hushovd, cu câte trei milioane fiecare, iar ei n-au arătat nimic în Turul ăsta.

Cadel Evans, care are 35 de ani, a  picat când Froome a crescut cadența, pe când mai erau 5 km. Cu toate că Tejay Van Garderen, coechipiderul lui Evans, ar fi reușit să-l ducă pe australian, Evans a pierdut aproape 90 de secunde în fața principalilor săi rivali. În clasamentul general, Froome a sărit pe locul doi, iar Nibali pe trei, cu Evans pe patru.

Revoltatul Froome

Cadel a cedat ieri, dar nici  purtătorul tricoului galben nu arăta prea bine. Bradley Wiggins părea destul de extenuat ieri, pe ultimii kilometri. Când mai erau 2 km, după ce Froome l-a condus  pe Wiggins  până la grupul fruntaș, în care erau Nibali, Van den Broeck, Pinot și Janez BGrajkovic, Froome a accelerat dintr-o dată în afara grupului, aparent pentru a câștiga mai mult timp în fața lui Evans.

Atât de mare a fost viteza sa încât i-a lăsat pe toți în urmă, cu mult. Ar fi câștigat, cu siguranță, etapa, dar liderul, Wiggins, n-a putut să-l urmeze și a rămas în urmă. Până la urmă Froome l-a așteptat pe Wiggins, după ce i-a fost dată această comandă prin cască. S-a și văzut cum și-a dus mâna la ureche, probabil să audă mai bine țipetele managerului. Mișcarea a fost proastă din punct de vedere strategic, pentru că echipa Sky n-a  avut nimic de câștigat din ieșirea lui. Singurul avantaj a fost cel personal. După cum a arătat ieri Froome, mi-a lăsat impresia că ar putea câștiga chiar și Turul, că e mai puternic decât Wiggins. A dovedit-o și la  ultima etapă de contratimp, când a avut cel mai bun al doilea timp.

Wiggins, la sfârșitul cursei, s-a declarat mai degrabă ușurat decât satisfăcut.

“Sunt ușurat că s-a terminat.  A fost cea mai grea etapă.  Sentimentul ăsta creștea pe măsură ce kilometrii treceau și ne îndreptam spre final”, a spus britanicul reporterilor.

“Când mai erau 3 km până la final de-abia mai pedalam. Faptul că am reușit să scăpăm de Cadel a contribuit la senimentul de ușurare. A pierdut mai mult timp decât mă așteptam. Am fost surprins să-l văd că atacă pe Glandon, când mai era mult până la finish, iar tempo-ul era deja mare mulțumită lui Richie Porte și Michael Rogers. Probabil că nu a fost momentul potrivit să faca asta. Vincenzo Nibali a arătat că poate fi periculos. Este tot mai bun și atacurile sale sunt extrem de ascuțite”.

Și pentru că tot am vorbit de revoltatul Froome, care mi se pare mult mai în formă decât Wiggins, va fi interesant de  urmărit dacă Froome nu va încerca să atace și el titlul, deși Wiggins este nominalizat din partea echipei Sky. Anul trecut, în Turul Spaniei, se pare că a existat o tensiune între el și Wiggins,  în lupta lor pentru titlu. Mai sunt și alte exemple, cu Lemond și Hinault, în 1985 și 1986, și cu Alberto Contador și Lance Armstrong, în 2009.

Foto

[nggallery id=186]

Top 10 cicliști în etapa 11

Top 10 cicliști în clasamentul general