Nu mă aşteptam ca WinterTri Challenge să fie un concurs uşor, chiar dacă în ultimele cinci luni am alergat aproape 800 de km. Ştiam că alergarea va fi proba la care voi sta cel mai bine, dar nu-mi făceam speranţe prea mari în legătură cu proba de ciclism, pentru că nu prea am antrenamente în picioare, iar la cea de înot nici atât, în condiţiile în care nu am mai înotat de anul trecut, când am fost în concediu la mare.

În acest context, aveam o linişte sufletească a posibilităţilor mele. Ştiam ce pot să dau maximum şi de aceea n-am avut emoţii şi, cum s-a dovedit, nici parte de surprize.

Vremea n-a fost tocmai prietenoasă în ziua concursului. Burniţa şi afară erau cinci grade. Asta n-ar fi fost un impediment, dar traseul de alergare, spre exemplu, era plin de noroi şi mocirloacă, iar eu aveam în dotare nişte adidaşi pentru şosea, nu de trail. S-au comportat însă destul de bine, pentru că nu prea am alunecat şi nici nu mi s-au încărcat cu balast.

Înainte de start m-am încălzit pe pista de atletism din faţa bazinului olimpic de la Izvorani, dotată cu tartan. Am dat drumul la muzică tare – era ceva antrenant, cu mulţi başi, mi-am luat o faţă de războinic şi am strâns toată adrenalina în picioare. Se vede, nu? 🙂

După ce m-am încălzit bine, bine, m-am dus către start şi am ţopăit pe loc până când a început, efectiv, concursul. Nu m-am poziţionat prea în faţă, să nu-i încurc pe Fulgeri McQueeni, dar nici la coadă, pentru că, măcar atâta mândrie am şi eu, nu sunt de coada clasamentului.

Aşa cum mă aşteptam, se alerga greu pe noroi, dar în acelaşi timp, s-a pornit foarte tare. Îmi propusesem să alerg cu o medie de 5 minute pe kilometru, dar când vezi atâţia care aleargă în acelaşi timp cu tine te cam ia valul. Vrei, instinctiv, să depăşeşti cât mai mulţi. Primul kilometru l-am făcut în 4:29. Al doilea a fost în 4:33. Următorii doi kilometri am lăsat-o mai moale, pentru că respiram destul de sacadat, dar şi pentru că se alerga aproape în şir indian, din cauza bălţilor imense formate pe drumul de ţară şi a nuielelor de doi, trei metri care îmi biciuiau obrajii. Am scos 5:10 şi 5:16. La kilometrul numărul cinci am accelerat din nou şi am scos 4:47.

În total am alergat 5,49 km, potrivit informaţiilor înregistrate de Garminul meu.

Proba de ciclism

Cred că am pierdut câteva minute căutându-mi bicicleta, după ce am terminat proba de alergare. N-o găseam cu niciun chip şi începusem să regret că n-am ascultat pe cineva, înainte de concurs, care mi-a spus să las un semn distinctiv în dreptul bicicletei. Mă simţeam ca în Hans şi Grettel, când păsările mâncaseră firimiturile, iar drumul de întoarcere către casă dispăruse. Am găsit bicicleta, în cele din urmă, am înşfăcat-o de ghidon şi am pornit în alergare către ieşirea din zona de tranzit.

N-am concurat pe o cursieră cum ar fi fost cel mai indicat. De fapt, având în vedere calitatea asfaltului din jurul bazei de la Izvorani, cea mai bună bicicletă pentru WinterTri Challenge ar fi fost una de ciclocros, adică o cursieră cu roţi ceva mai groase, cu cauciucuri capabile să reziste la găuri, hârtoape, noroi şi alte minunăţii. Totuşi, am mers o bicicletă 29-er, cu roţi mari adică, cât ale cursierei.

Şi, nu ştiu de ce, n-am folosit pedale SPD, cu prindere specială de pantofii de ciclism. Am avut pedale normale şi am rămas încălţat cu pantofii de alergare.

Înainte de concurs am umflat roţile bicicletei beton. Dacă tot concuram pe MTB, măcar să profit cât mai mult de dimensiunea roţilor, m-am gândit. După vreo doi, trei kilometri, am fost depăşit de un concurent care rula pe o cursieră. Avea numărul 23. Am verificat în lista cu rezultate şi am văzut că îl cheamă Nistor Ion. Am reuşit să mă ţin în plasa lui până la sfârşitul probei de ciclism şi bine am făcut, că am tot depăşit concurenţi, cel puţin 10.

Datorită lui Nistor Ion am reuşit să scot o medie de 27km/h la proba de ciclism. Am făcut în jur de 26 de minute pe 12 km. I-am mulţumit atunci, o fac şi acum – mulţumesc! – căci mi-ar fi fost greu fără ajutorul lui.

O balenă

La proba de înot nu aveam niciun obiectiv de timp. Mi-am propus doar să termin cu bine cele 10 bazine pe care le aveam de făcut, lucru care mi-a ieşit mai uşor decât mă aşteptam, pentru că am înotat craul neîntrerupt, ceea ce pentru mine este o mare performanţă, mai ales în condiţiile în care nu am mai înotat de anul trecut, de când am fost la mare.

După ce am terminat proba de ciclism, m-am dezbrăcat repede, acolo, la rastel. Mi-am lăsat hainele lângă bicicletă şi am fugit în chiloţi până la bazin. Bine că nu m-a surprins niciun fotograf! Şuncile-mi speriate tresăreau la fiecare pas pe care-l alergam. Am auzit câteva chiote şi ţipete (sper că de admiraţie) în drumul meu spre bazin, dar toată ruşinea s-a estompat când am ajuns în apă.

Am început să dau vârtos din braţe, lăsând picioarele moi, în acelaşi timp. După cinci bazine însă, nu mă gândeam decât că mai am încă pe atât şi că nu voi reuşi. Eram ca un urs panda în apă, sufeream. Nu aveam probleme cu respiraţia, din fericire, cu toate că pulsul îmi era ridicat. Mă dureau însă muşchii, toţi muşchii, şi nu mai aveam vlagă să trag de mine prin apă. Şi, totuşi, am făcut şi cele zece bazine de înot şi am terminat cursa într-un timp rezonabil, 1:11:36. Cu acest timp m-am clasat pe locul 24 din 104, la categoria mea de vârstă (30-39 ani) şi pe locul 46 din 193 în clasamentul general.

Concluzii

Sunt mulţumit de locul obţinut la WinterTri Challenge. Ştiu că trebuie să mai lucrez la tehnica de înot, că trebuie să acumulez mai multe ore în bazin, că trebuie să rulez mai mult cu bicicleta, că trebuie să slăbesc, să mai scap din povara celor 95 de kilograme pe care le pot zilnic după mine.

Anul competiţional de-abia a început şi sunt sigur că voi obţine rezultate şi mai bune, dacă reuşesc să nu mă accidentez, cum am făcut anul trecut, când am stat pe bară vreo patru luni.

O s-o iau cătinel, nu mă mai grăbesc, ceea ce vă doresc şi vouă.

Alte impresii

• Andreea Călugăru – Cum treci de la “Excelent, esti prima!” la “Andreea, ai pana!” in 5 secunde. Lectia lui WinterTri Challenge
• Alex Diaconu – WinterTri Challenge
• Silviu Martin – Winter Tri 2014 | Izvorani
• Adriana Ceaușescu – Primul meu duatlon!