Băieţelul meu de trei ani şi două luni, Vlăduţ, a învăţat mersul pe bicicleta.
Vlăduţ a învăţat să-şi ţină echilibrul pe bicicletă în trei şedinţe, adică în trei zile consecutive. Acum pedalează şi ia curbele foarte sigur pe el.
Ştie inclusiv să se oprească, adică să apese frânele. Din păcate, pentru că este prea mic, nu se poate da jos singur de pe bicicletă, motiv pentru care alerg pe lângă el.
Sunt foarte mândru de el, pentru că a învăţat aşa de timpuriu să meargă pe bicicletă. Şi el e mândru, cred, pentru că îmi tot arată copii care merg cu bicicleta cu roţi ajutătoare şi spune “uite, tăticule, eu merg fără roţi ajutătoare”.
De alergat îi place să alerge, de înotat este pe cale să înveţe, la anul îl facem triatlonist. Poate îl înscriem la Triathlon Challenge Mamaia 2012 🙂
P.S. Casca este de la Decathlon.
[…] N-a fost prea greu să-i molipsim și pe copii. Vlăduț a învățat să meargă pe bicicletă la trei ani. Fără roți ajutătoare! […]
Vezi dovada ceva mai jos, la sectiunea trackbacks 😉
Nope, nu eram noi. Eu de-abia m-am operat de hernie si stau la pat pentru inca o saptamana.
Ieri (duminica, 2.10.2011) erai cumva cu Vladut prin Izvor? Tin minte ca am vazut un baietel cu casca identica, cam de aceeasi varsta si pe tatal sau alergand pe langa el.
Ehee… Felicitări!… Bianca mea încă nu vrea să audă de mers fără roţi ajutătoare…
Pics or didn’t happen 😉