Sâmbătă, 15 mai 2021, va rămâne o zi importantă în istoria mea personală: am fost cu bicicleta până la mare, 270 km. Este un vis pe care îl am de mult timp și s-a împlinit datorită inițiativei pe care a avut-o Unstoppable Sport Club, căreia m-am alăturat fără să stau pe gânduri. De ce?
- Am avut mașină de suport, dotată cu de toate, de la nutriție și hidratare până la echipamente de rezervă și unelte în cazul în care am avea probleme tehnice.
- Am pedalat într-un pluton mare (la start eram peste 20), care m-a ajutat să consum mai puțină energie – statul la plasă se simte din plin, mai ales la distanțe mari.
- Compania pe care am avut-o a fost extrem de plăcută, pentru că am pedalat alături de prieteni.
- De cel puțin 10 ani îmi tot promiteam că voi pedala până la mare, dar n-am făcut-o până acum.
Am prins o zi perfectă, soare, răcorică, și fără prea mult vânt – ba chiar am avut vânt care ne-a împins din spate. Ce puteam să-mi doresc mai mult?
A fost greu? Nu, deloc! Spre sfârșit, aproape de Constanța, am avut câteva mici crampe musculare, dar nesemnificative. E adevărat, am stat mai mult la plasă, nu prea am pus osul la treabă :). E adevărat, la una dintre opriri nu am fost pe fază când a plecat plutonul și n-am putut să-l prind, motiv pentru care am pedalat singur vreo 30 km.
În orice caz, a doua zi nu am avut nici cea mai mică durere și niciun crâmpei de febră musculară. Da, am dormit în noaptea spre duminică neîntors. Aș mai repeta experiența? Fără îndoială, dacă aș avea parte de același context aș îmbrățișa fără să stau pe gânduri o astfel de inițiativă.
De parcă toate bunătățile de care am beneficiat la fiecare oprire a mașinii de suport nu ar fi fost de ajuns, la trecerea Dunării cu bacul ne aștepta pizza caldă, comandată din timp pentru noi – a avut grijă de asta El Presidente del clubo, Laurențiu Vlădan, căruia îi mulțumesc și pe această cale. Și dacă tot sunt la capitolul mulțumiri, mă îndrept cu recunoștință și către Ilie Filip, care a pus la dispoziția plutonului mașina sa de tip van, dar și către Alexandru Șerban, șoferul neobosit care a făcut un dute vino între grupulețele de cicliști. Sincer, m-am simțit ca un ciclist profesionist într-o etapă din Turul Franței. Jur, în aceste condiții puteam să pedalez și a doua zi aceeași distanță.
La sfârșitul turei am primit și diplomă :).
Avem și un clip video, cu imagini filmate în timpul turei, de pe bicicleta mea și de pe casca lui Răzvan Ene, cel care a fost locomotiva principală a plutonului.
Bogdan Popescu 