Sursa foto
Anul acesta am tras cât am putut de tare la Prima Evadare, tot n-am reuşit să mă clasez în prima sută, dar am fost aproape (locul 136). Însă, spre deosebire de alţi ani, nu am avut crampe în timpul concursului, nu m-a durut niciun muşchi, am rulat full gas.
După ce am trecut linia de finish, plimbându-mă gură-cască pe-acolo, m-am nimerit chiar lângă cortul Provita, unde concurenţii de la Prima Evadare beneficiau de masaj terapeutic şi detensionare musculară.
Am fost trezit brusc din visare: “Bună, eu sunt Florentina, spune-mi ce te doare!”.
Poftim? Nu mă durea nimic, dar buimac, în urma invitaţiei ferme, am îngăimat că nu mă doare ceva anume. “Lasă că vedem noi imediat”, a venit răspunsul.
Şi imediatul a durat o oră, cred, pe parcursul căreia am descoperit că eram blocat în multe zone, iar fiecare mişcare pe care mă punea doamna doctor s-o fac îmi provoca un val de crampe musculare. Mişcam şoldul, zbang, crampe în spate! Îndoiam genunchii, zbang, crampe în pulpe! Ca să nu mai zic că muşchii mei păreau să conţină tot felul de gâlme, cel puţin aşa le simţeam eu, iar când terapeuta apăsa pe ele, doar cu un deget, îmi venea să urlu de durere. După o oră de terapie eram leoarcă de transpiraţie şi mă simţeam de parcă făcusem în plus jumătate din traseul Primei Evadări.
Însă a fost mană cerească! M-am întors acasă pe bicicletă, încă 40 km, cu o medie de 30km/h, fără să simt vreo durere sau crampă. Mai mult, a doua zi nu am avut nicio febră musculară!
“Ai nimerit o soacră!”, mi-a spus Florentina râzând, observând probabil cum mă strâmb de durere în timpul masajului. Eu mă gândeam că ceilalţi colegi ai ei sunt de fapt inspectori, iar Florentina era în mijlocul examenului de licenţă, altfel nu-mi explicam zelul pe care l-a avut cu mine. Nu m-a lăsat până ce nu mi-au dispărut toate durerile.
“Iar tu ai nimerit un blogger”, i-am spus eu la sfârşit.
Ulterior am stat de vorbă cu Florentina Moraru, kinetoterapeută, licenţiată în kinetoterapie şi motricitate specială.
Provita a deplasat la Prima Evadare şapte terapeuţi, iar fiecare dintre ei a “reparat” fiecare cam 15 persoane, deci per total au fost peste 100 de buşiţi masaţi şi întinşi bine de tot.
“Problemele cele mai întâlnite au fost contracturile musculare, dar şi durerile de spate, în special în zona lombară sau cervicală”, a declarat Florentina Moraru pentru Biciclistul.ro.
“Cu toţii ar trebui să intrăm într-un cabinet de kinetoterapie cel puţin de două ori pe an. Chiar dacă eşti sportiv de performanţă, de cele mai multe ori viaţa cotidiană generează dezechilibre musculare, care determină în timp apariţia unor posturi greşite, dar şi accentuarea unor procese degenerative”, a spus Florentina Moraru.
Ştim asta, ne-o spune orice doctor, indiferent de specializarea sa: mai bine te prezinţi la medic preventiv. Asta spune şi Florentina.
“La clinica noastră se pot efectua o serie de teste computerizate, ce pot arăta concret dezechilibrele musculare pe care le are fiecare persoană. Aceste dezechilibre nu numai că pot fi îmbunătăţite, dar putem preveni posibile accidentări, ba chiar putem îmbunătăţi performanţa sportivă”.
“Mersul pe bicicletă”, spune Florentina “nu este suficient pentru ca un sportiv să fie echilibrat din punct de vedere muscular. Musculatura abdomenului nu intră în acţiune şi nici musculatura posterioară a spatelului nu intră în acţiune”.
Nu este suficient să te prezinţi la un cabinet de kinetoterapie, a mai spus ea, trebuie să înveţi o serie de exerciţii pentru pregătirea fizică, pentru tonifierea musculară, dar şi pentru îmbunătăţirea mobilităţii.
“Unul din cele mai importante lucruri pe care orice fel de sportiv amator ar trebui să-l ia în calcul este menținerea unei posturi corecte, aceasta fiind realizată prin întărirea musculaturii care susține coloana vertebrală în special şi, nu în ultimul rând, ar trebui sa se acorde un rol important exercițiilor de mobilitate, de forta, de stabilitate și de echilibru”.
M-a pus pe gânduri. N-am fost până acum la un cabinet de specialitate, nici înainte, nici după concursuri. Am văzut că sportivii de performanţă o fac, dar m-am gândit că eu sunt un simplu amator şi nu am nevoie de aşa ceva.
