Gerar 2014: Ce-i mâna pe ei în luptă?

“Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?”. Priviţi fotografia de mai jos. Este făcută chiar înainte să fie dat startul de la Gerar 2014. Da, ieri, pe viforniţă, o mână de oameni au alergat un semimaraton.

Printre ei m-am aflat şi eu, echipat de alergare, cu ochelari de schi pe faţă şi cu o căciulă de-a lui Vlăduţ, care avea şi fular inclus.

Ratasem înscrierea la Gerar 2014, dar m-a salvat Mugur Frăţilă, care m-a băgat în echipa în care concura soţia lui, rămasă fără un alergător din cauza unei accidentări. Echipa noastră a fost formată, în afară de subsemnatul, din Georgeta Frăţilă şi Mihai Iancu.

Georgeta Frăţila a bifat primul semimaraton din viaţa ei, iar echipa noastră s-a clasat pe un onorabil loc 18 din 43, ceea ce nu e tocmai rău. Georgeta s-a comportat excelent, s-a oprit de puţine ori, doar la standul de alimentare şi de vreo două ori pe urcare. În rest, a alergat şi a scos un timp foarte bun, 2h:17′.

Deşi din poze reiese că a fost iadul pe pâmânt, n-a fost atât de frig. Am înţeles că erau în jur de -5 grade Celsius, dar te încălzeşti repede când alergi. Singurele momente mai dificile au fost când ne intersectam cu câte o pală de vânt rece, care îţi intra în oase. Jacheta de ciclism pe care am purtat-o şi-a făcut datoria cu prisosinţă, mai ales în condiţiile în care mi-am uitat acasă bluza de corp, iar pe dedesubt n-am avut decât un tricou tehnic cu mâneca scurtă.

Am tratat Gerar 2014 ca pe un antrenament, care mi-a prins foarte bine şi care m-a dus la 162 de km alergaţi în luna ianuarie. Apropos de kilometri alergaţi, vă invit să intraţi în concursul pe care l-am creat pe Endomondo  – Sfârâie călcăie. Îl câştigă cine aleargă cel mai mult în 2014. Suntem deja 115 concurenţi, care au alergat în total, în acest an, 7.358 km.

Cu ocazia Gerar 2014 mi-am făcut şi o idee despre cum va fi să alerg de-acum înainte, până se va retrage iarna, pe zăpadă. Am testat antiderapantele de la Lidl şi pot să vă spun un singur lucru: n-aţi ratat nimic dacă nu le-aţi cumpărat. Atâta timp cât stau pe încălţăminte îşi fac foarte bine treaba, nu derapezi deloc, ai siguranţă în picioare. Din păcate, nu prea stau pe încălţăminte. La mine se duceau într-o parte şi inevitabil ar fi căzut dacă nu le-aş fi scos. De altfel, am şi văzut o bucată pierdută prin zăpadă. Sunt bune doar pentru mers, aviz celor care, ca şi mine, şi-au cumpărat aceste antiderapante pentru alergare.

Până la urmă, pentru genul acesta de alergare, cum a fost şi la Gerar, pe zăpadă, cele mai bune încălţări sunt cele de trail.