Foto: fisheye.ro
Ilinca Maria Tempeanu are 28 ani și lucrează de 10 ani ca agent imobiliar.
Prinde podiumul la aproape lorice cursă de alergare, cu toate că nu aleargă de foarte mult timp. Care este secretul ei?
S-a apucat de alergare în aprilie 2015, când a participat și la prima ei cursă, de 4 km.
”Alergarea m-a scos dintr-o mare depresie, după ce a murit tatăl meu”, spune Ilinca.
”A fost cea mai bună terapie, pentru că am început să alerg curse montane și am reușit să-mi depășesc multe frici”.
Ilinca nu s-a apucat brusc de alergare, are background sportiv, cu 10 ani de volei. În prezent, aleargă în jur de 80 km pe săptămână, dar a avut și perioade când alerga 100 km.
”Lucrez mult, iar oboseala își spune cuvântul”.
A ajuns la un nivel foarte bun de pregătire, iar rezultatele nu lipsesc. Anul trecut, când a obținut și cele mai bune rezultate de când aleargă, a luat locul 2 la Cindrel, locul 1 la Cros Brașov Intersport, locul 1 la Retezat Sky Race, locul 1 la Crozia, locul 1 la Maratonul Olteniei 21 km.
Ilinca are o rutină bine stabilită. În fiecare dimineață merge la sală, unde ajunge în alergare. După o oră de cycling se întoarce tot în alergare. Asta se întâmplă în fiecare zi, mai puțin în ziua de miercuri, când aleargă cu niște prieteni în Herăstrău aproximativ 10 km, ”după care mergem la cycling”.
”Duminica fac antrenament pe stadion cu Stelian Tufaru, după care am o oră de cycling”.
Ilinca nu se oprește aici. O dată pe săptămână merge la sala de forță, participă la clase de body pump, metabolic, cycling, pilates.
Cursele favorite ale Ilincăi sunt semimaratoanele, dar și cursele de 10-15 km. În ceea ce privește traseele, Ilinca preferă trailul și mai puțin șoseaua.
Cele mai mari greșeli pe care le-a făcut în ceea ce privește alergarea au fost antrenamentele haotice, fără un plan de antrenament și fără să țină cont de nevoia de odihnă.
Cel mai greu concurs de alergare la care a participat este Transylvania 100k, proba de 22 km, de acum doi ani, care a avut o diferență de nivel de 1.600 metri.
Există și o a doua cursă cea mai grea, iar numele ei este Retezat Sky Race, cu un traseu de 23 km și diferență de nivel de 1.400 metri.
”A fost greu, mai ales în Retezat, pentru că a fost o cursă tehnică. Mi-a fost frică pe coborâre, mai ales că îmi este teamă de înălțime. Am coborât ajutându-mă de o sfoară. Nu am fost niciodată pe munte până să mă apuc de alergare”, spune Ilinca.
În ceea ce privește nutriția, Ilinca ține un regim alimentar aparte, de care nu am auzit până acum. Este frutariană. ”Mănânc doar fructe și anumite legume, dar totul crud”, spune ea.
Masa principală constă într-un smoothie de banane, ceva salată cu avocado și roșii și sucuri de verdețuri și de portocale.
”Apa de cocos mă ajută la electroliți și sucurile de pătrunjel cu țelină apio îmi asigură vitaminele”, afirmă Ilinca.
Nu folosește suplimente, singurele substanțe pe care le ia sunt armurariu măcinat pentru ficat, moringa pentru vitamine și ceaiuri pentru ficat.
Cele mai frumoase locuri în care a alergat sunt Munții Retezat, la Bran și cursa RunSilvania Wild Race, la Răchitele, ”un loc sălbatic, dar foarte frumos”.
Am întrebată pe Iinca dacă antrenamentele sunt mai grele decât concursurile. ”Până acum ceva timp, antrenamentele nu erau grele, dar de când mă antrenez cu Stelian Tufaru au devenit grele, chiar dacă deocamdată fac doar unul pe săptămână cu acest antrenor”.
Un antrenament greu pentru Ilinca constă în multe bucăți, combinate cu scări.
Încălțările pe care le folosește sunt în număr de trei: o pereche pentru asfalt, Hoka 2, o pereche pentru trail, Sportiva Helios și o pereche pentru zăpadă și gheață, Merrel cu ținte.
Am rugat-o să ofere câteva sfaturi pentru alergătorii care vor să facă trecerea de la stadiul de începători la cel de avansați.
”Îi sfătuiesc să apeleze la un antrenor, ajută foarte mult”, spune ea.
Altceva. Ce mănâncă Ilinca înainte de un concurs. Răspuns: smoothie din aproximativ 10 banane cu mango și apă de cocos.
Abandonul, un moment greu în viața oricărui sportiv amator. L-a trăit și ea, la X2, pe Negoiu. ”Am regretat foarte mult, cu toate că eram pe locul 3, dar din cauza fricii am făcut un atac de panică aproape de ultima urcare și am hotărât să renunț. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că nu sunt genul să renunț, oricât ar fi de greu, dar așa a fost să fie”.
Cursa unde i-a plăcut cel mai mult în acest an a fost la Ecomaraton, unde a luat locul 3 la proba de cros.
