Dacă ți-e mai ușor să asculți decât să citești, ai mai jos podcastul acestui articol.
Salut și bine te-am regăsit la un nou episod din cadrul jurnalului despre antrenamentele mele pentru TriChallenge Hero, cel mai greu concurs de triatlon din cariera mea de sportiv amator. Marea încercare va fi în luna septembrie a acestui an, când voi avea de înotat 1,9 km, de pedalat 90 km și de alergat 21 km.
Am început antrenamentele în decembrie 2017, sub coordonarea lui Flabio Carmona, antrenor de triatlon care nu cred că mai are nevoie de nicio prezentare. Pentru cei care chiar nu au auzit de el, vă spun atât: a antrenat mai bine de 10 ani lotul național de triatlon din Cuba.
Bun, asta a fost introducerea, acum despre stadiul la care mă aflu în prezent.
Săptămâna a șasea a fost bună, ba chiar foarte bună aș spune. În primul rând, am reușit să îmi duc la bun sfârșit toate cele șase antrenamente pe care le-am avut de făcut. Am făcut sport aproape șapte ore și jumătate, similar cu timpul petrecut în săptămâna a cincea. Ca distanță, am parcurs 111 km, pe bicicletă, în alergare și în bazin, iar ritmul meu cardiac, per total, a rămas jos, în zona 2, așa cum îi șade bine unui supraponderal, la 132 bpm.
Dincolo de statistici, am simțit o îmbunătățire la nivelul stării mele generale, mă simt tot mai în formă, sunt parcă și mai calm, mai mulțumit de mine și de viața mea.
Am întâmpinat o problemă la unul dintre antrenamentele de ciclism, unde trebuia să intercalez zonele de ritm cardiac, 2 cu 3 sau 3 cu 4, dar în același timp păstrând o cadență de cel puțin 90rpm. Ei bine, mi-a fost foarte greu să ajung în zona 3 și să rămân acolo, iar din când în când pur și simplu mă opream din pedalat, îmi trăgeam suflul, beam o gură de izotonic și o luam de la capăt.
În zona 4 mi-a fost imposibil să ajung. Cum să păstrezi o cadență de 90 rpm și să ajungi acolo? Am încercat cu foaie mare și pinion mic, dar mi-a fost imposibil. Nu aveam forță să împing, nu aveam suflu să păstrez cadență. Cu cât pinionul era mai mare, cu atât creștea cadența, mă duceam în peste 100, aproape ca la sprint.
Sfatul lui Flabio, după ce i-am povestit despre problema mea, a fost să lucrez cu pinion mai mare, pentru că mai importantă este cadența, nu forța. Ok, mi-am notat și voi pune în aplicare săptămâna asta, când am programate două sesiuni de ciclism.
Săptămâna a șasea de antrenament a marcat și prima intrare în bazin, după o pauză de mai bine de lună. M-am simțit bine în apă, mi-a fost mai greu cu respirația, mai ales la exercițiile de picioare, dar per total a fost ok.
Și la capitolul greutate am înregistrat un mic succes. Am intrat în ianuarie cu 104 kg, acum sunt la 101,8.
În primul rând, am ajuns la concluzia că nu vreau să-mi mai bat joc de munca mea.
N-am mai mâncat seara și am început să fiu mai atent la ce și cât mănânc. Mi-am instalat aplicația MyFitnessPal, care mi-a calculat, în funcție de înălțimea și greutatea actuale că nu trebuie să introduc în organism mâncare care să se traducă într-un număr mai mare de 2.450 de calorii. Pare un obiectiv decent, care nu presupune înfometarea. Voi slăbi cam 500 de grame pe săptămână, spune aplicația, dacă respect valorile astea, mai ales în condițiile în are fac sport.
Spre exemplu, ieri am mâncat de 1.298 de calorii și am și ars 1.000 de calorii la alergare. Dimineață mi-am făcut șase albușuri de ou, cu brânză și cu ceapă verde. Albușurile au fost 102 calorii, brânza 275 de calorii.
La prânz am mâncat pulpă de pui la cuptor, cu varză călită. Nu m-am putut abține și am mâncat și două bomboane de brad. Puiul a fost 209 calorii, varza 180, iar bomboanele 160 (au!). Seara am băut 500 ml de suc de portocale, 190 de calorii.
Eu zic că dacă o țin tot așa voi scăpa de mai mult de 500 de grame pe săptămână.
Cam asta a fost pentru astăzi, sunt curios dacă aveți întrebări sau sugestii, mi-ar prinde bine feedback-ul vostru.