Duminica asta am obţinut prima medalie la o competiţie sportivă: locul 2 la triatlonul Cupa Olimpia, care a avut loc în parcul Herăstrău (detalii aici).
Nu mă aşteptam la rezultatul ăsta, nici înainte de competiţie, nici după ce am terminat-o. Mi s-a părut că am mers slab la înot şi foarte slab la bicicletă.
Proba de înot a fost de vreo 900 metri (organizatorii anunţaseră 750). Andrei Nicolae Ciocan, care a obţinut locul 1 la categoria amatori, m-a depăşit înotând bras. Asta m-a cam demoralizat, pentru că eu îi dădeam de zor cu craulul. “Înot bine bras”, mi-a spus el după ce s-a terminat concursul.
Asta nu m-a consolat şi sper ca până la triatlonul de la Mamaia să-mi îmbunătăţesc viteza la înot, deşi ar fi o minune, la cât de puţine zile mai sunt până atunci.
Pe bicicletă, nu ştiu de ce, dar am simţit că am plumb în picioare. N-am reuşit o viteză medie mai mare de 30 km/h.
Poate a fost “de vină” şi traseul, care a fost pe aleile din Herăstrău, cu multe curbe şi locuri în care trebuia să încetineşti să nu-ţi buşeşti bicicleta. Dar scuza asta nu mi se pare că stă în picioare: aceleaşi condiţii erau pentru toată lumea. Alţii au putut mai bine, eu nu.
La alergare mi s-a părut că am mers cel mai bine. În primul rând, n-am mai avut probleme cu respiraţia, lucru care m-a bucurat cel mai tare.
Anul trecut, la triatlonul de la Mamaia, după ce m-am dat jos de pe bicicletă şi am început să alerg, am avut o senzaţie extrem de neplăcută: nu puteam să respir. Încercam să trag aer în piept, dar nu vroia să intre. Era fix aceeaşi senzaţie pe care o ai când primeşti o lovitură în plex şi nu mai reuşeşti să tragi oxigen. Senzaţia asta m-a urmărit cel puţin 500 de metri atunci şi mi-a provocat o cădere psihică şi fizică.
Acum, la cupa Olimpia, am reuşit să scot un timp bun, spun eu, mai ales că venea după după înot şi ciclism: 23 minute pe 5 km. Unii au spus că erau peste 5 km, dar hai s-o lăsăm aşa, că eu oricum sunt mulţumit.
Una peste alta, chiar dacă am ieşit pe locul 2 dintr-un total de vreo şapte concurenţi la categoria amatori, concursul ăsta a fost un antrenament bun şi, în urma rezultatului, am primit un impuls care-mi dă aripi şi mă face să sper că voi obţine un loc bun la Mamaia.
P.S. Sergiu, mulţumesc pentru încurajările pe care mi le-ai adresat la proba de alergare. Cred că m-au ambiţionat şi m-au făcut să măresc ritmul de alergare.
