Ii admir pe oamenii care isi fac timp, care au curajul sa faca ceea ce le place si carora le si iese treaba asta.
Mai jos aveti un mesaj pe care l-am primit de la Cristian Harbuz, un biciclist aventurier.
Numele meu e Cristi Harbuz si stiu despre tine ca esti cu bicicletele
. Eu cam in doua saptamani plec pe bicicleta prin toata America Latina, si mi-am permis sa-ti dau mesajul asta poate ai timp si chef sa faci un lobby
…..
Cristi Harbuz vă solicită prin prezenta cerere sprijinul dumneavoastră şi al firmei pe care o reprezentaţi în următoarea acţiune. Pe data de 12 Decembrie 2011 voi porni într-o călătorie de aproximativ 15.000 km , pe bicicletă, prin 18 ţări din America Latină, timp de aproape 1 an de zile.
Scopul acestei călătorii nu îmi este încă în totalitate cunoscut, însă promit să mă folosesc de sponsorizarea dumneavoatră şi de toate cele 5 simţuri ale mele pentru a-l găsi.
Jumătate din sponsorizarea dumneavoastră va fi direcţionată către contul Adrianei Ioana Cuţa, diagnosticată cu angiosarcom la coapsă (o formă de cancer foarte agresivă şi foarte rară). Banii vor fi folosişi pentru a plăti operaţia şi cheltuielile post-operatorii şi de spitalizare, care nu sunt ieftine deloc. Povestea ei o puteţi afla aici:http://www.cinemagia.ro/
apel-umanitar/ Înca din liceu am început să citesc despre America Latină tot ce-mi cădea în mână. Mi-a plăcut.
Încă îmi place la nebunie. Cred că de asta şi plec. Aşa am descoperit operele lui Gabriel Garcia Marquez, Mario Vargas Llosa, Isabel Allende, Alejo Carpentier, Pablo Neruda ş.a.După terminarea liceului m-am înscris la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti. Acolo am învăţat şi mai multe despre America Latină din punct de vedere cultural, social, politic şi economic. Acum m-am hotărât să mă opresc puţin din citit, şi să mă urc efectiv pe şaua bicicletei şi să văd cu ochii mei acea parte de lume.
Economiile mele nu sunt deloc mari şi aş fi extrem de bucuros şi recunoscător în acelaşi timp dacă firma pe care o conduceţi ar veni în întâmpinarea acestei solicitări. Logo-ul şi numele firmei dumneavoastră se vor regăsi pe blogul meu dedicat acestei călătorii,www.cubiclaprinamericalatina. wordpress.com , unde voi încerca să scriu în mod constant.În cazul în care aţi ajuns să citiţi această cerere până la acest ultim paragraf, dar nu sunteţi dispus să faceţi o sponsorizare, vă anunţ cu multă bucurie că ataşat acestei scrisori găsiţi povestea şi itinerariul călătoriei scos la vânzare, putând practic doar să cumpăraţi un oraş sau o ţară de pe traseul pe care l-am stabilit (http://
cubiclaprinamericalatina. wordpress.com/2011/07/06/18- tari-16-capitale-3-limbi-1- bicicleta-si-1-nebun/ ).Cu mulţumiri,
Cristi Harbuz
ciclocălător
Nu ma asteptam sa intrepretezi constructiv comentariile mele. Altfel n-am fi in situatia asta…
Dar mai fac o incercare poate se prinde ceva. O sa-ti raspund pe puncte cum iti place tie…
1. E opinia mea personala, ma deranjeaza “yogin-ismul” asta (no fi cuvant dar ma intelegeti) tampesc la unii cicloturisti. Am facut un traseu cu unul care m-a nenorocit cu tampenii “spiritualiste”. Am reusit pana la urma sa-l pierd prin Olanda. Acuma sta pe Facebook si pune poze frumoase cu comentarii filozofice de se uda papitzele cat de sensibil e el…
Prefer oamenii puternici si intregi la cap care efectiv se bucura sa fie pe bicicleta si fac cicloturism pentru ca efectiv le place si se simt bine.
2 & 3. Nu am intalnit inca cicloturist roman care sa faca un traseu de distanta (macar medie) PE BANII LUI. Munciti fratilor, va garantez ca este de munca. Daca sunteti dobitoci si chiar nu gasiti, nu cereti bani de ditractie la altii. Ma vor uri multi pentru remarca asta, dar adanc in sufletu vostru stiti ca am dreptate 😉
4. Daca intri pe pagina Adrianei, din cei 40k euro necesari s-au strans 43233. Ma indoiesc ca cei care au facut planning la operatiunea asta au pus o tinta mai mica decat era necesar. E viata omului in joc… Iar daca (virgula) Cristi e atat de pasionat de cauza, ar transfera donatiile 100% in contul Adrianei si ar face traseul pe banii lui MUNCITI (vezi 2 & 3).
5. Nu e cacafonie fiindca te-ai obisnuit tu cu ea… mie tot prost imi suna.
6. Sfatul meu era cat se poate de constructiv. Trebuie sa oferi ceva solid in schimbul banilor. Firmele exista doar ca sa faca bani. Atat.
Daca tu ridici profilul actiunii tale si reusesti sa apari in presa, firmele primesc publicitate in schimb odata cu tine. Nu-ti vor da bani doar pentru un logo pe blogul tau. Treci peste ego si baga la cap, vorbesc din experienta.
In rest toate cele bune, ai grija la masini daca treci prin Ungaria si ENJOY the ride!
shefcyc nu-mi face nimic praf.
Dar trebuie sa-i clarific unele aspecte:
1. poate face el un traseu fara besini tampesti si “necautator de intrat in absolut”
2. “mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste de pomana” (Filantropica). Nu e obligat sa dea bani.
3. foarte frumos ca lucreaza, bravo lui! Si sa fie el simtit, daca eu sunt nesimtit!
4. pentru cancer niciodata nu stii cati bani iti trebuie de fapt. Aici m-a deranjat cel mai tare comentariul lui. Sa se ia de mine cat vrea, dar sa nu se avante in comentarii de cash-flow ale unui om bolnav de cancer. Nu strica un pic de cercetare inainte de a zice ca banii s-au strans si gata, nu mai e nevoie de altii.
5. ca cristi nu e cacofonie
6. blogul asta e unul din alea multe (miliarde) pierdute pe net.
Sa fie!
Frumos daca ai timp si iti permiti.
Singurul lucru care ma deranjeaza la unii cicloturisti romani este legatura asta constanta spirituala.
Exemplu clasic: “Scopul acestei călătorii nu îmi este încă în totalitate cunoscut, însă promit să mă folosesc de sponsorizarea dumneavoatră şi de toate cele 5 simţuri ale mele pentru a-l găsi.”
Majoritatea pe care i-am intalnit au rahaturi dinastea cu “cautarea in absolut” si alte besini tampesti.
De ce nu se poate face un traseu efectiv pentru ca iti place sa meri pe tzoakla? Punct.
‘mnezau…
Pe urma ma sacaie rau si asta cu cerutul banilor.
Eu stau muncesc tot anul sa-mi adun destui bani de un traseu de 2 saptamani.
Nu as putea avea nesimtirea sa cer bani la alti ca sa ma distrez eu si sa ma “caut in absolut”.
Majoritatea dintre noi ar vrea sa faca asa ceva daca ar avea destui bani si mai ales timp.
Vrei sa faci un traseu intr-un scop nobil/caritabil etc?
OK. Dam bani pentru cauza. Dar toi banii, nu jumate. Si din cate am inteles, banii pentru operatia Adrianei s-au strans deja si inca cu varf.
Ma rog nu vreau sa fac praf bucuria omului, dar visez la un viitor in care cicloturistii romani fac treburile astea cum trebuie, sanatos si corect.
Vad ca (virgula) Cristi ofera sa publicitate firmelor care doneaza. Asta e cat de cat OK, dar consider ca afisarea unui logo pe blog sau pe tricou n-o sa fie destul.
Cristi trebuie sa iese in presa si sa aibe cat mai multa expunere media pentru ca firmele sa primeasca destula publicitate pentru eventualele donatii.
Bloguri sunt miliarde, pierdute… pe net.
Bafta!