Weekendul ce tocmai a trecut a fost plin de evenimente sportive pentru familia noastră. Sâmbătă a avut loc Rocket Bike Fest, un concurs mountain bike caritabil, organizat în pădurea Cernica de către Asociația Help Autism în parteneriat cu BikeXpert, iar duminică, în pădurea Moara Vlăsiei a fost Haiduci și Domnițe, penultimul concurs organizat în acest sezon de către Riders Club (revin separat cu un articol despre acest concurs).

I-am înscris pe copii din timp la ambele concursuri. Am renunțat să mai participăm individual, eu și Ioana, la concursurile care se organizează în București sau prin împrejurimile Capitalei, pentru a le oferi celor mici ocazia să capete experiențe de concurs și amintiri de neuitat.

Din păcate, Natalia a fost cam bolnăvioară zilele acestea și n-a mai putut participa la niciun concurs. Avea șanse clare la podium la ambele concursuri, dar nu te pui cu boala. Deși era în convalescență, era slăbită și n-am vrut să ne asumăm niciun risc. La sfârșitul anului face de-abia 7 ani, vom mai avea ocazia să participăm la multe alte concursuri de-acum înainte.

Rocket Bike Fest – Vlăduț în prim plan, pe scena premianților

Anul acesta nu l-am mai înscris pe Vlăduț la categoria Family, care presupunea parcurgerea unui circuit de 6 km de două ori, pe un traseu care conținea ruperi de ritm, cățărări scurte, drum forestier și mult single trail pe malul lacului.

Urcarea din ultima parte a circuitului de 1 km i-a răpus pe mulți dintre concurenți, mai ales din rândul categoriei 6-8 ani. Acolo s-a văzut clar cine se antrenează în mod constant și cine folosește bicicleta mountain bike ocazional, prin parc sau la plimbări lejere.

Aveam un mare nod în gât înainte de start. Nu l-am mai lăsat singur până acum pe Vlăduț și eram emoționat. Dacă îi cădea lanțul de la bicicletă? Dacă se accidenta? Avea să fie suficient de motivat pentru a da tot ce poate el sau avea să pedaleze într-o zona caldă, confortabilă?

Aș fi vrut să ia startul mai din față, să evite înghesuiala de la început, când din dorința arzătoare de a fi primii, copiii se încurcă între ei, unii mai cad, alții pleacă cu foaia mare și parcă stau pe loc etc. Din păcate, când am ajuns noi la start era mare îmbulzeală, iar Vlăduț n-a reușit să ajungă în față. A trebuit să se mulțumească cu rândul cinci, șase, iar după start a avut de recuperat multe poziții.

Simplu spectator, cu pulsul în continuă creștere, m-am dus să-l încurajez pe urcarea de final. După câteva minute au început să apară primii concurenți, cei mai buni dintre ei, pe care i-am admirat sincer pentru ritmul drăcesc pe care-l aveau. Dar nici urmă de Vlăduț, trecuseră deja vreo 15-20 de bicicliști și el tot nu se zărea.

Partea proastă nu era faptul că trecuseră mulți concurenți înaintea lui, ci că urma să vină cu grosul plutonului, iar urcarea era solicitantă și îngustă. Mulți copii s-au poticnit acolo, s-au oprit și au început să meargă pe lângă bicicicletă. Din păcate, nu le-a spus nimeni la ședința tehnică ce a avut loc înaintea concursului că dacă se întâmplă acest lucru trebuie să meargă pe marginea potecii, pentru a nu-i încurca pe cei care vin din urmă și care pot pedala.

Și la primul tur, când în sfârșit l-am văzut și pe el, Vlăduț a fost nevoit să facă slalom printre cei sleiți de puteri. Însă s-a descurcat admirabil, nu s-a oprit, a rămas în pedare, săltând în pedale ca un mic Contador, stânga dreapta, stânga dreapta.

După primele două, trei tururi lucrurile s-au mai clarificat. Vlăduț a recuperat multe poziții și estimam că este al cincilea sau al șaselea, însă mi-am dat seama că, deși avea un ritm foarte bun, cei din față erau de neajuns. Evident, nu i-am spus asta, de fiecare dată când a trecut pe lângă mine l-am încurajat să tragă tare, să țină ritmul, să respire.

După 20 de minute concursul a fost oprit. Câștigătorul parcursese de cinci ori traseul, la fel și Vlăduț. Cu alte cuvinte, intrase în marea finală, se afla în mod sigur printre primii zece cei mai buni cicliști. Era deja cel mai bun rezultat al său de la Rocket Bike Fest.

Și, când colo, ce să vezi, Vlăduț s-a clasat pe locul 5 la Rocket Bike Fest! Și la acest concurs sunt premiați primii cinci concurenți, motiv pentru care juniorul a fost invitat pe scenă, aplaudat și premiat. N-am să uit niciodată strălucirea ce i-a cuprins chipul când a urcat acolo, sus pe locul premianților.

Cred că și-a dorit foarte mult acest moment, mai ales în contextul în care surioara lui Natalia a tot urcat pe podium în ultimul timp, la majoritatea concursurilor la care a participat.

Istoria tumultoasă a participărilor de la Rocket Bike Fest

Bravo Vlăduț, sunt mândru de tine! În sfârșit, ai ajuns în vârf. Îmi aduc aminte de tine când ai participat prima oară la Rocket Bike Fest. Aveai doar cinci ani, o bicicletă cu roți de 14 inch și ai făcut 8 km pe un traseu offroad, cu urcări, cu pietriș, cu porțiuni tehnice și cu mult noroi. Te-ai clasat atunci între ultimii 10 concurenți, dar la sfârșit erai luminos și zâmbăreț :).

Câteva luni mai târziu, ai participat din nou la Rocket Bike Fest, la ediția de toamnă (septembrie 2013). Ai pedalat tot pe bicicleta cu roți de 14 inch, dar de data asta te-ai descurcat mai bine. Ai fost pe locul 51 din 77 de concurenți, n-ai mai căzut, nu te-ai mai oprit, n-ai mai făcut pipi, ai fost un mic războinic.

În iunie 2014 ne-am înscris din nou la Rocket Bike Fest. Îmi aduc aminte că ai spus că a fost un concurs, citez, “noroios, murdăricios, lipicios și scârboșel”. Într-adevăr, în acel an concursul s-ar fi putut numi la fel de bine Rocket Mud Fest. Dar te-ai descurcat admirabil, peste 70% din traseu l-ai parcurs pe bicicletă, pedalând. Ai pedalat prin locuri în care eu m-am dat jos. Ai fost curajos, plin de energie şi, mai mult decât oricând, ți-ai dorit să depășești, să fii cât mai în față.

Și nu doar tu te-ai zbătut la acel concurs, ci și Natalia, care a terminat cursa pe ultimul loc. A căzut de nenumărate ori nu din cauza noroiului, ci din cauza epuizării. S-a lovit, s-a ales cu cucuie și au muşcat-o mulți ţânţari. Avea doar patru ani.

În septembrie 2014 ai avut de parcurs un traseu offroad de 9 km (două ture) de dificultate medie, cu câteva urcări, câteva coborâri şi poteci denivelate, cu urme întărite de roţi, unde trebuia să fii extrem de atent să nu cazi. De data asta vremea a ţinut cu noi, iar traseul a fost uscat, fără cea mai mică urmă de noroi.  Şi ai făcut cursa vieţii tale atunci!

Te-ai clasat la acea ediție pe locul 15 din 49.

Am fost la Rocket Bike Fest și în septembrie 2015, când ai terminat pe locul 25 din 45 în clasamentul general și pe locul 15 din 25 la categoria 7-10 ani. A fost un rezultat decent, având în vedere că mulți dintre copiii care au participat la acel concurs erau mult mai mari decât el.

Ce urmează la anul? Podium?