Grațios ca o gazelă, alergând împotriva traficului de persoane

UPDATE: Echipa Biciclistul.ro s-a clasat pe locul 28 din 103!

Azi dimineață am fost să alerg în parcul IOR, în cadrul concursului Run4Freedom, parte a The NO Project powered by Bancpost, o campanie de sensibilizare a publicului, care se adresează în special tinerilor, în scopul creșterii nivelului de conștientizare asupra fenomenului traficului de persoane.

M-am îngrozit când am aflat că astăzi, în întreaga lume, între 20 și 30 de milioane de oameni se află în situații de sclavie. Iar asta poate însemna exploatare sexuală în scopuri comerciale, pornografie, cerșetorie forțată, constrângerea la comiterea de  furturi, muncă în fabrici și în construcții sau în multe alte domenii unde e nevoie de forță de muncă brută.

Am fost și eu victimă

Și, înainte de a vă relata cum a fost la cursă, la care au participat în jur de 400 de concurenți, aș vrea să vă povestesc un episod negru din viața mea, în care m-am aflat într-o situație asemănătoare cu exemplele date mai sus. De-abia acum conștientizez că am fost și eu victimă și că s-a profitat de mine într-un mod abuziv.

Nu, n-am fost abuzat sexual. Eram în liceu, în clasa a XI-a, anul în care am rămas repetent, din cauza faptului că în loc să mă duc la școală pierdeam timpul prin baruri. Eram oaia neagră a familie, un rebel furios pe toată lumea. Prețul plătit a fost repetarea anului școlar. Totuși, așa mother fucker cum eram, îmi plăcea o singură materie, la care mă pricepeam și pentru care primeam și bani de la alți colegi, prea leneși să-și compună referate: limba și literatura română.

Problema a apărut în momentul în care profesoara de limba și literatură română, cadru didactic, profesor titular, a început să-și costruiască o vilișoară și  s-a gândit  cum ar fi să facă rost de niște municitori necalificați din rândul elevilor săi.

Megeam și munceam câte opt ore pe zi la vila profesoarei de română. Făceam ciment, îl amestecam și îl căram sus pe casă. Profesoara ne dădea să mâncăm ceva la prânz, după care reluam munca până spre seară, când ar fi trebuit să se termine orele de curs.

Mai bine de o lună am muncit la casa cinstitei profesoare. Ne-a spus-o în mod direct, fără niciun dubiu: cine nu vine să muncească la casa mea rămâne corigent.

Trec peste acest episod nefericit, să vă spun cum a fost cursa de astăzi.

Echipa Biciclistul.ro la Run4Freedom

A fost un concurs de alergare de tip ștafetă, echipele fiind compuse din câte patru. Echipa Biciclistul.ro a fost alcătuită din următorii:

• Sorin Costea. A alergat primul
• Florin Manole. A fost rapid ca un ghepard
• Marius Melinte. Pentru un participant la Ironman a fost floare la ureche să alerge 3 km
• Emilian Nedelcu. Subsemnatul. Am fost grațios ca o gazelă, la cele 99 de kilogrămuțe ale mele, îmbrăcat cu echipament de alergare mulat

Sorin este fumător și nu-i place să alerge, iar atunci când o face are probleme cu respirația. Azi s-a oprit de mai multe ori, pentru că nu mai putea, dar a reușit totuși să scoată un timp mai bun decât cel pe care-l estimase: 19m:30s (cursa aici). Timpii sunt aproximativi, pentru că ceasul cu GPS a fost la mâna mea.

După Sorin a urmat Florin, care a băgat viteză, reușind să depășească, după propriile-i estimări, peste 40 de concurenți. Florin a scos un timp foarte bun, dar a fost puțin nemulțumit de faptul că nu cunoștea traseul. Dacă acest concurs ar fi avut loc în parcul Tineretului,  s-ar fi simțit mult mai în largul lui.

După vijeliosul Florin a urmat Marius Melinte, care în 2010 câștiga medalia de bronz la Ironman Oradea, la categoria de vârstă 31-40, cu un timp de 17h:47m:21s. Din păcate Marius nu și-a cronometrat cursa astăzi, dar după cum l-am văzut la finish, a venit în mare viteză. Așteptăm rezultatele oficiale.

Gazela Nedelcu

Și ultimul am fost eu. Am preluat ștafeta de la Marius și am pornit în sprint înainte, fără să mă gândesc cât o voi putea duce așa și care va fi ritmul pe care-l voi putea susține.

Am 99 de kg, deci sunt orice numai o gazelă nu, dar am reușit un prim kilometru în 04m:03s. Mi-au cam ieșit plămânii, pentru că primii 400 de metri i-am alergat cu 03m:25s pe kilometru. Următorii doi kilometri i-am parcurs în 04m:35s și 04m:38s, astfel că la final, pentru 3,10 km am avut un timp de 13m:40s (traseul aici).

Acest concurs a însemnat pentru mine este un record personal în 2013 pe distanța de 3 km: 13m:14s. Am mai avut un timp bun prin martie, înainte de a mă accidenta – 13m:37s. Recordul meu personal pe distanța de 3 km este 12m:18s, pe care l-am realizat în 2011.

Am reușit să depășesc și eu vreo 5-6 concurenți, fără să fiu depășit, iar la sfârșit m-am ales cu patru medalii și am fost felicitat de doi oameni pe care-i respect foarte mult: Cabral Ibacka și Vlad Petreanu.

Gabriel Solomon a organizat un concurs de nota 10 și vreau să mai facă astfel de competiții, unde să am ocazia să mă întâlnesc cu prietenii și să fac sport alături de ei. De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, vine Semimaratonul Gerar, concurs de alergare tot în ștafetă, pe care vreau neapărat să-l bifez.