Am început să mă antrenez la înot (am trei ședințe la activ) și am identificat repede niște probleme pe care trebuie neapărat să le rezolv dacă vreau să progresez în acest sport. Am realizat că tehnica este cea mai importantă parte la înot, fără ea consumi prea multă energie, iar efectul e prea mic. Nu merită.

Respirația

Respirația este una dintre cele mai mari probleme cu care mă confrunt în timpul antrenamentelor la înot. Nu reușesc să-mi coordonez mișcările astfel încât să respir la trei brațe, simt că mă sufoc, încep să respir la două brațe, dar parcă nici așa nu-mi este de ajuns. Îmi dau seama că toate se leagă între ele, am o poziție proastă în apă, nu întind brațele suficient de mult, scot prea mult capul din apă și, uite așa, ajung să mă sufoc. M-am tot uitat la tutoriale pe YouTube, înțeleg tot ce se spune acolo, sunt de acord, vreau să pun în aplicare, dar nu-mi iese. Îmi dau seama că rezolvarea acestei probleme este continua exersare.

Mi se scufundă picioarele

Am cadență bună la picioare când înot, cel puțin asta e părerea mea :). Știu, de foarte multe ori înotătorii se supraestimează, iar când antrenorul le spune că greșesc, după ce-i observă din exterior, ei, înotătorii, sunt cam sceptici. Deși am forță în picioare și le mișc corespunzător, ele nu stau la suprafața apei, ci se cam lasă. Care e problema? Cred că de cele mai multe ori mi se trage de la poziția capului. Îl scot prea mult în afară când respir și atunci se strică toată balanța. Capul are vreo șapte kilograme, iar în momentul în care îl scot prea mult la suprafața apei forțează picioarele să o ia în jos. Ar trebui să mă arcuiesc într-un mod cât se poate de nenatural ca să contrabalansez răul pe care-l fac cu dovleacul.

Unde nu-i cap, vai de picioare!

Fără să vreau, de foarte multe ori când înot privesc înainte, chiar dacă am capul scufundat în apă. În loc să mă uit la fundul bazinului, eu ridic privirea, o poziție total greșită. Din cauza asta mi se forțează coloana, care se îndoaie, poziția corpului nu mai este paralelă cu fundul bazinului și în loc să am parte de alunecare pe apă, mă confrunt cu rezistență la apă, ceea ce, evident, îmi afectează viteza, dar și efortul pe care trebuie să-l fac pentru a înainta.

Nu-mi rotesc trunchiul

Rotirea trunchiului e chiar importantă, de fiecare dată când am încercat-o m-am simțit ca un mic Phelps. Rotește trunchiul și vei acționa ca un burghiu. Nu-l roti și vei avea un stil de înot plat și-ți vei crește riscul de accidentare la umeri. Și mai cred că rotirea trunchiului te ajută să ții întinzi cât mai mult brațul, obținând astfel efectul de alunecare pe apă. Și ăsta este sfatul pe care-l aud cel mai des de la antrenor, “întinde mai mult brațele, întinde mai mult brațele”.

Poziția brațelor sub apă

Mă tot uit la filmul pe care mi l-au făcut cei de la Sport Seven Club, văd toate greșelile pe care le-am descris mai sus și mai văd că nu fac ce trebuie cu brațele sub apă. Probabil că ar trebui să le îndoi mai mult și să termin mișcare pe lângă șold, nu la doi kilometri depărtare. Îmi consum energia inutil, nu înaintez mai repede, mă dezumflu mai repede ca un balon fără nod.

https://www.youtube.com/watch?v=-T14UoQtkjA