Vineri va fi ales noul președinte al Federației Române de Triatlon. Sunt patru candidați, iar eu am reușit să iau legătura cu trei dintre ei și le-am adresat câteva întrebări, pentru a afla motivația lor, care sunt problemele triatlonului românesc identificate de ei și ce-și propun să realizeze mai departe.

N-am tratat pe nimeni diferit, toată lumea a primit aceleași întrebări, iar răspunsurile le redau mai jos, fără să le aduc vreo modificare. Cu toate că aș fi vrut să am poziția tuturor candidaților, n-am reușit să dau decât de trei dintre ei: Tudor Buțu, Tudor Vlad și Peter Klosz.

M-am gândit că răspunsurile lor ne interesează și pe noi, amatorii, dar mai ales pe reprezentanții cluburior de triatlon din România ce sunt afiliate Federației Române de Triatlon, reprezentanți care vor vota alegerea președintelui.

Ce te-a determinat să participi la aceste alegeri?

Tudor Butu
TUDOR BUȚU

În primul rând dorinţa de face mai mult pentru practicanţii acestui sport deosebit de frumos. Tocmai această dorinţă m-a împins în anul 2012 să înfiinţez Asociaţia Pegas Triatlon Club. În contextul organizării mai multor concursuri de triatlon şi duatlon (Braşov Triathlon – prima ediţie, Triatlon Buftea – două ediţii, Duatlon Buftea – două ediţii), am interacţionat deseori cu reprezentanţii Federaţiei Române de Triatlon. Astfel, în cadrul discuţiilor noastre am fost de mai multe ori invitat să facem şi noi demersurile necesare afilierii la Federaţie. Am purtat discuţii cu membrii clubului şi, în cadrul unei întâlniri, majoritatea membrilor a decis să nu ne afiliem la Federaţie. Motivul principal a fost acela că scopul asociaţiei noastre este „promovarea triatlonului prin organizarea de evenimente sportive şi prin participarea membrilor asociaţiei la concursuri de triatlon”. Mai mult, am decis cu toţii ca fiecare eveniment sportiv organizat de noi să includă şi o cauză umanitară. Prin urmare, nu m-am gândit niciodată să promovez triatlonul în alt mod decât cel amintit anterior.

Decizia de a participa la alegerile din acest an, a venit în urma unei discuţii cu Ciprian Bălănescu, care, mi-a propus să particip, văzând în mine omul care ar putea să rezolve problemele actuale ale Federaţiei. M-am gândit serios la această propunere şi, având şi susţinerea altor triatlonişti, am decis să candidez.


TUDOR VLAD
TUDOR VLAD

Propunerea de a candida la președenția FRTRI am primit-o inițial de la Peter, prin vară-toamnă. După o deliberare atentă, am decis să nu candidez dar, pentru că subiectul nu-mi era indiferent, am căutat pe cineva cu competențe mai bune care să aplice pentru această poziție. Ca rezultat, împreună cu Peter, l-am convins pe Matei Giurcăneanu (în prezent vice-președinte la Federația de Natație și deținătorul clubului Delfinul, unul dintre primele cluburi sportive din România cu secție de triatlon) să candideze pentru președenția FRTRI.

Ulterior, scenariul nu s-a mai aplicat, dl. Nanulescu s-a hotărât să nu mai candideze pentru un al doilea mandat, iar Peter a hotărât să candideze el. Matei s-a dat la o parte și o vreme lucrurile au rămas asa: Peter singurul candidat pentru președenția FRTRI.

Motivele pentru care în final (m-am hotarat cu 3-4 zile înainte de termenul limită pentru depunerea candidaturilor) am decis să candidez sunt două: cred că este antidemocratic să nu existe decât un singur candidat la alegeri iar, pe de altă parte, în condițiile date, începusem să mă simt vinovat că prefer varianta comodă în care să nu mă implic. Așa cum am spus la început, subiectul ”triatlon în România” nu-mi este deloc indiferent, am făcut eforturi mari ca triatlonul să devină cunoscut și apreciat și am participat și pentru unele proiecte ale FRTRI în ultimii ani (lansarea site-ului FRTRI, organizarea celor 2 ediții de CN Duatlon în București, cursuri pentru instructori, sponsorizarea celor 2 circuite de triatlon RTS și CTS în 2014 și 2015, revizuirea unor aplicații pentru ETU, etc.). Nu este ca și cum n-aș avea încredere în Peter, cu care am colaborat foarte bine, dar știu că eu pot face mai mult, chiar și numai pentru că locuiesc în București :).


Peter Klosz
PETER KLOSZ

Am considerat că aceasta este cea mai bună soluție pentru a putea duce mai departe munca pe care am început-o acum patru ani.

Care crezi că sunt problemele cele mai presante ale Federației?

TUDOR VLAD
TUDOR VLAD

Prima problemă pe care o are FRTRI este că acolo nu există o echipă structurată care să lucreze pentru proiectele lansate și pentru cele care ar trebui lansate. Această primă problemă se leagă de a doua care este lipsa fondurilor. Și aici apare un cerc vicios – dacă nu ai bani, este foarte greu să aduci oameni competenți să lucreze constant pentru tine.

Cam tot ce s-a făcut până acum în cadrul FRTRI s-a făcut pe bază de voluntariat, de la președinte și până la contabilă. De la un moment dat au existat salarii pentru unele poziții (secretar general, contabilă) dar și acestea sunt simbolice. Ori, așa este greu să obții rezultatele cele mai bune. Este ca și cum ai vrea să faci sport de performanță în condițiile în care ai job full-time la o corporație.


 

Tudor Butu
TUDOR BUȚU

Comunicarea, structura şi vizibilitatea. Federaţia Română de Triatlon este una tânără. Nu are în spate o tradiţie îndelungată. Aceast fapt constituie, în acelaşi timp, atât un avantaj, cât şi un dezavantaj. Avantajul este că Federaţia este în plină dezvoltare, este formată din oameni pasionaţi, dornici să facă ceva. Dezavantajul este că, în acest context, problemele de rezolvat sunt extrem de multe!

Plecând de la construirea unui site şi până la elaborarea obiectivelor şi a strategiilor de viitor, fiecare problemă necesită multă muncă şi mai ales multă comunicare între membrii echipei. Dacă echipa nu este unită, opiniile diferite pot duce la neînţelegeri, iar acestea, la rândul lor, la blocaje în comunicare ce au drept rezultat întârzierea rezolvării temelor în discuţie. Aceasta, consider eu că este problema cea mai presantă cu care s-a confruntat Federaţia: formarea unei echipe unite.


Peter Klosz
PETER KLOSZ

Subfinanțarea și relativ redusa bază de selecție. Finanțarea este insuficientă, bugetul primit de la stat este puțin, finanțarea se dă pe bază de rezultat, dar fără finanțare nu poți să ai rezultat…eu un circuit închis.

Veniturile proprii sunt relativ mici, suntem o federație mică, cu puține cluburi și taxe mici. Sponsorizările sunt destul de greu de obținut pentru un sport fără prea mare audiență în media. Pentru a putea califica un sportiv la Olimpiadă ar trebui să ai un buget de 30-40.000 de euro pe sportiv/an, bugetul nostru este de 50.000 euro în total…”noroc” că la momentul actual nu avem sportivi cu care am putea să atacăm Jocurile Olimpice sau circuitul WTS, dar sper că, dacă strategia noastră dă roade, în 2018-2019 o să avem sportivi de acest nivel și până atunci va trebui să găsim și calea să-i putem finanța.

Ce îți propui să realizezi pe termen scurt, mediu și lung în cazul în care vei fi ales?

TUDOR VLAD
TUDOR VLAD

Linia de acțiune începută de FRTRI este corectă, ceea ce-mi propun atât pe termen scurt cât și mediu sau lung este să optimizez fluxurile și procedurile de lucru, să implic oameni capabili și să obțin finanțările necesare care să asigure bunul mers al acestor proiecte. Din punctul ăsta de vedere, înainte să-mi depun candidatura m-am asigurat că am suportul unor oameni pricepuți și implicați. Echipa pe care mă bazez în principal este formată din Răzvan Florea, Matei Giurcăneanu, Vlad Stoica și Marius Grigore. Cu toții reprezintă cluburi puternice și cu experiență și sunt foarte implicați în fenomen. Nu în ultimul rând, sper ca Peter să facă și el echipă cu noi, expertiza lui din postura de secretar general în perioada de început a FRTRI va fi de real ajutor. Legat de finanțări, sunt încrezător, dar sunt și realist totodată. Vom putea face rost de fonduri pentru proiectele federației, dar nu vor fi sume foarte mari deocamdată. Orice creștere sănătoasă se face încet.


 

Peter Klosz

PETER KLOSZ

Implementarea Strategiei de dezvoltare pe termen mediu, elaborată de Colegiul Central al Antrenorilor, care presupune lărgirea bazei de selecție, susținerea sportivilor tineri și a cluburilor care au copii la antrenamente. Proiectele “High Performance Team”, “Triathlon School”, “Start Campioni la triatlon” pe care le lansăm, respectiv continuăm în 2016, sper că ne vor aduce dezvoltarea dorită.

Dorim o prezență stabilă în circuitele mondiale, în WTS, începând din 2018 și bineînțeles cât mai mulți copii și cât mai multe evenimente pentru categoriile de copii, cadeți și juniori.


Tudor Butu
TUDOR BUȚU

Pe termen scurt, doresc să prioritizez activităţile din acest an, discutând în acest sens cu toate cluburile afiliate.

Pe termen mediu, îmi doresc alături de mine oameni bine pregătiţi, care să îşi asume cu responsabilitate funcţia pe care o ocupă. Dacă fiecare dintre noi, acolo unde ne-a rânduit Dumnezeu să fim, ne facem treaba cu seriozitate şi cu conştiinţa că ceea ce facem noi este esenţial, precum o rotiţă într-o maşinărie, atunci lucrurile funcţionează. Dacă aşteptăm ca altcineva să ne spună ce să facem, atunci suntem nişte simpli executanţi de ordine, care ducem la îndeplinire o sarcină primită, fără a pune suflet în ceea ce facem.

Pe termen lung, obiectivul meu principal este dezvoltarea triatlonului ca sport de masă în România. Până acum, am promovat triatlonul la nivel personal şi la nivel de club. De acum, voi promova triatlonul de la un nivel superior, cu mijloace mult mai numeroase. Desigur, un aspect foarte important este cel financiar. Avem nevoie de proiecte bine făcute, care să fie atractive pentru potenţialii sponsori sau parteneri. Bugetul trebuie construit în funcţie de necesităţile reale. Nu ar trebui să avem mai întâi un buget, pe care să decidem ulterior cum să îl cheltuim. Atragerea de fonduri din surse private va fi principala mea preocupare.


Ce crezi că s-a făcut bine până acum în cadrul Federației?

 

TUDOR VLAD
TUDOR VLAD

Cum spuneam și mai sus, proiectele începute de FRTRI sunt lăudabile: mă refer atât la demersurile pentru formarea de antrenori și instructori, la supervizarea și preluarea în calendarul propriu inclusiv a concursurilor pentru amatori, formarea unor loturi naționale care au avut o activitate competițională serioasă (rezultatele cred că sunt mai puțin semnificative în acest moment, important este că aceste loturi se prezintă alături de celelalte țări la competițiile internaționale) și, nu în ultimul rând, programele pentru copii care sunt cele care vor asigura viitorul. Fără această investiție în copii nu se poate vorbi despre o dezvoltare durabilă a acestui sport.

Tudor Butu
TUDOR BUȚU

Cred că s-a început bine. Federaţia s-a implicat în organizarea sau susţinerea mai multor competiţii, dar şi în educarea organizatorilor cu privire la regulile de organizare şi desfăşurare ale concursurilor.

Particip în mod constant la concursuri de triatlon încă din anul 1995 şi ştiu, spre exemplu, cum se organizau concursurile în anii ’90 şi câţi participanţi eram. Eram doar câţiva, ne cunoşteam cu toţii. Ştiu foarte bine şi câţi sponsori erau prezenţi la concursurile de triatlon, dar şi dificultăţile organizatorilor de a organiza un concurs pe şosea, de a închide traficul nici nu mai vorbesc. Toate acestea s-au schimbat, îndeosebi după înfiinţarea Federaţiei de Triatlon.


Peter Klosz

PETER KLOSZ

Multe. Am început practic de la zero. Am avut 5 competiții private și un singur Campionat Național în 2011, un singur antrenor certificat, niciun arbitru, eram fără loturi naționale…practic triatlonul de performanță era în moarte clinică.

Acum imaginea cred că este total alta: două circuite cu 11 evenimente supravegheate de FRTRI, 6 campionate naționale – suntem printre acele țări care au Campionate Naționale la toate subramurile (triatlon, duatlon, cross duatlon, wintertriatlon, aquatlon, triatlon de distanță lungă și semilungă), 13 antrenori certificați ITU, peste 50 de instructori de triatlon, 14 arbitri internaționali ITU (am avut cursuri de antrenori și arbitri organizate de ITU în România în această perioadă), loturi naționale cu prezențe la evenimente majore: jocuri europene, campionate mondiale, campionate europene, cupe europene; sportivii noștri sunt incluși în diferite programe de dezvoltare prin care pleacă la cantonamente și competiții finanțate de ITU, concursuri internaționale majore organizate în Româniacu ajutorul FRTRI: cupe europene, campionate balcanice etc.

Ca o recunoaștere a meritelor noastre, în 2015 am fost nominalizați de către ETU între federațiile cu cea mai exponențială creștere, pe lângă Federația slovenă și cea croată.

Cum apreciezi că este nivelul sportivilor noștri în acest moment și cum poate fi crescut nivelul de performanță?

Peter Klosz
PETER KLOSZ

Nivelul sportivilor noștri de elite am putut, din păcate, să-l observăm cu ușurință la Cupa Europeană de la Mamaia…La juniori și U23 avem speranțe, atât Manac Antoanela, cât și Bălan Andreea ne-au dat satisfacții în 2015; sunt sportive pe care le văd în viitor în topul european.

La băieți, datorită eforturilor depuse de cluburile din București, Cluj, Mureș, Sf. Gheorghe, ne-am format o echipă care în maximum 2-3 ani o să fie de mare valoare – mă gândesc la Seitan Nicolae, Chiș Andrei, Daniel Attila, Simon Gergo, Balica Mircea. După ei vin niște cadeți care deja au făcut senzație la Balcaniade: Rogoz Erik, Stan Filip, Romaș Cătălin și alții.

Grupurile de copii de la Tulcea și de la Master Swim&Tri București, BSC București ne arată că o să urmeze multe generații de performeri.


 

TUDOR VLAD
TUDOR VLAD

Nivelul sportivilor noștri este cel mai bun la care puteau ajunge ei în condițiile date. Să nu uităm că Ciprian era campion național de câțiva ani buni la momentul când a apărut FRTRI. Deci FRTRI n-a avut încă timp să lucreze pentru formarea unor sportivi de performanță, cei pe care îi are acum sunt ”moșteniți”.

Nivelul de performanță poate fi crescut urmând exact pașii menționați mai sus: încurajarea cluburilor cu secții active de triatlon, formarea antrenorilor pentru aceste cluburi, atragerea copiilor către triatlon (în special a celor care până la vârsta de 10-12 au practicat înotul de performanță) și implementarea unor programe care să urmărească evoluția acestor copii/cadeți/juniori.


Tudor Butu
TUDOR BUȚU

Forţa unei federaţii este dată de membrii acestei federaţii: cluburile afiliate. Un rol important în dezvoltarea triatlonului la noi în ţară l-au avut şi îl au cluburile care organizează competiţii, atrag sponsori şi promovează sportivi. Nivelul sportivilor se vede în rezultatele lor. Din păcate nu avem rezultate internaţionale senzaţionale. S-au remarcat însă, în ultimii ani, câţiva sportivi care au participat la concursuri în străinătate şi care au reuşit să facă cunoscut faptul că în România se practică acest minunat sport. Anul trecut, sportivii noştri, au avut rezultate bune atât pe distanţe scurte (proba olimpică), cât şi pe distanţe lungi (Halfironman şi Ironman). Totodată, la concursurile internaţionale de Halfironman şi Ironman participă de la un an la altul tot mai mulţi români. Aceasta arată foarte clar evoluţia pozitivă a triatlonului din România.

Pentru a creşte nivelul de performanţă avem nevoie de timp. Trebuie să investim multă energie  îndeosebi în copii şi juniori. Ei sunt viitorul nostru. Avem nevoie de mult mai multe concursuri la nivel de copii si juniori. Avem nevoie de o bază cât mai largă de selecţie. Nu putem avea pretenţii de rezultate la nivel de performanţă de la cineva care descoperă triatlonul în timp ce are şi alte responsabilităţi. Mă refer aici la familie sau serviciu.

Pe scurt, cluburile sunt cheia succesului. Acolo, sub îndrumarea antrenorilor specializaţi, se pot promova sportivi, pe care Federaţia să-i susţină mai departe, în vederea participarii la competiţiile importante.

Fac parte și amatorii din planurile tale? Cum?

Tudor Butu
TUDOR BUȚU

Bineînţeles! Avem nevoie de cât mai mulţi practicanţi şi susţinători ai triatlonului. Este necesar să prezentăm triatlonul drept o alternativă de recreere, de petrecere a timpului liber. Totodată, să nu uităm că amatorii sunt cei care promovează triatlonul în rândul prietenilor lor, acasă sau la serviciu. Pentru a fi o federaţie puternică şi cunoscută avem nevoie de cât mai multe evenimente sportive adresate amatorilor şi organizate în marile oraşe. Prin închiderea traficului auto, asigurăm nu numai condiţii de desfăşurare a evenimentelor în siguranţă, ci şi o foarte bună vizibilitate în rândul locuitorilor din respectivele oraşe.


Peter Klosz
PETER KLOSZ

Bineînțeles. Ca și până acum. Circuitele RTS și CTS sunt mai ales pentru amatori, toate Campionatele Naționale organizate de FRTRI sunt deschise pentru age-grouperi, dernăm titlurile de Campioni Naționali la 9 categorii de age group masculin și 9 la feminin în fiecare an, la fiecare subramură a triatlonului.

Dar mai este un lucru. Aș dori ca în sfârșit Comisia de amatori să fie funcționabilă și să-și intre în drepturi, aș dori înființarea unui departament pentru cei care fac competiții de Ironman și Ironman 70.3, care să vină în ajutorul celor ce concurează la aceste competiții, formarea unui lot național de amatori cu echipament specific, cu coordonarea deplasărilor și a înscrierilor la competițiile externe etc.


TUDOR VLAD
TUDOR VLAD

Eu când am început să organizez triatlon a fost în primul rând pentru amatori. Am vrut atunci să-i aduc către acest sport pe alergători și pe practicanții de mtb (rutieri erau extrem de puțini la momentul ăla). Și cred că am reușit, evident n-am fost singurul care a pus umărul pentru asta.

Acum există aproape 2.000 de oameni în România care practică triatlonul. Cred că dincolo de continuarea demersului pentru a face triatlonul un sport de masă așa cum este în occident, cei care deja au descoperit acest sport frumos trebuie atrași către cluburi unde să învețe, sub supravegherea unor antrenori dedicați, atât metodele de antrenament care se potrivesc cu vârsta, constituția și nivelul lor actual de pregătire, cât și cum să-și definească în mod corect un calendar competițional.

Altfel, nici aici nu vom avea o dezvoltare durabilă, ci doar amatori pasageri prin triatlon. Unii vor renunța din cauza accidentărilor și a supra-antrenamentului, alții pentru că nu vor fi ajuns să descopere farmecul real al acestui sport.

Comentarii