Casca de biciclist trebuie purtată pe orice drum public. Nu este o ştire, nu vă speriaţi, ci doar o convingere personală.
Dacă aş fi legiuitor aş interveni cu o astfel de restricţie de circulaţie a bicicliştilor pe drumurile publice. Cred că şi şoferii ar fi de acord cu mine. Aşa cum ei sunt obligaţi să poarte centura de siguranţă, de ce nu ar fi şi bicicliştii obligaţi să poarte cască de protecţie?
Cred că toată lumea ar avea de câştigat din ecuaţia asta. Bicicliştii ar avea parte de o protecţie sportită – nu se ştie niciodată când o cască îţi poate salva viaţa – , iar magazinele de biciclete şi-ar spori vânzările.
Da ai dreptate, problema e ca si o lovitura la genunchi acuma o sa o simti mai incolo cand trec anii…toate le simti nu scapi…asta este 🙂
Ciprian, ma bucur ca nu te-ai lovit la cap. Dar, ia gandeste-te, e suficient sa te lovesti o singura data si sa ramai cu sechele pe viata. Un genunchi mai trece, la fel si o julitura la cot.
S-a mai discutat aspectul asta, si s-a facut si un studiu de la nu stiu cate cazaturi pe gheata, cate persoane s-au lovit la cap; rezultat: nici una. Am cazut de multe ori si peste ghidon, si la coborari de pe munte, am julit la coate si genunchi dar niciodata nu am dat cu capul. Singura explicatie a castii pe care o vad eu e daca da cineva in tine, sau te arunca in ceva. La cazaturi obinuite nu ii vad rostul, eventual daca faci downhill extreme.
Parerea mea, nu sariti acuma pe mine 🙂
Stii convingerile mele privind portul castii, insa e putin probabil sa apara o astfel de lege, nici afara din cate stiu/vad nu este obligatorie. Discutia este similara si pentru ski, se vorbea inca de anul trecut ca in Austria pe partiile dificile ar fi impusa, dar nu stiu daca s-au luat masuri concrete pana acum.
Eu o port mai tot timpul, pe strada intotdeauna.
Ma gandeam chiar ca am putea initia o campanie, printre copiii si parinti, prin parcuri etc. Am scris ceva pe blog insa e nevoie de timp si implicare.