Scoala de soferi

Devin din ce în ce mai frustrat la şcoala de şoferi. Mi se pare că instructorul nu mai are răbdare deloc cu mine, iar lui i se pare, probabil, că sunt unul dintre cei mai proşti elevi pe care i-a întâlnit.

Azi l-am făcut să-şi tragă palme peste cap şi să vorbească cu el însuşi în maşină. Problema: plecarea de pe loc. Mi se tot oprea motorul şi cu cât se enerva el mai tare cu atât mai des mi se oprea maşina, pentru că mă impacienta.

Punctul de plecare, mama lui de punct de plecare, se lăsa atât de mult aşteptat! Ridicam încet ambreiajul şi nu simţeam nimic, maşina nu se mişca deloc. Atunci îi dădeam drumul şi mai mult, dar bineînţeles că era prea mult şi, în lipsa accelerării, maşina se oprea.

De câteva ori am luat piciorul de pe pedala de ambreiaj, pentru că-mi ajunsese în mijlocul tălpii şi nu o mai puteam controla deloc. Instructorul a făcut spume.

Azi nu prea a fost trafic prin Bucureşti şi cât am fost pe stradă nu am avut probleme. M-a dus însă în poligon. Acolo am exersat mersul cu spatele şi plecarea de pe loc, de nenumărate ori.

La mersul cu spatele mi-a spus să merg paralel cu o linie, care de fapt nu era linie, ci o crăpătură în asfalt, rezultată din urma îmbinării a mai multe plăci de beton. Mi-a fost greu să mă ţin de ea, pentru că nu o vedeam foarte bine şi pentru că nu aveam ce repere să-mi iau.

Cam atât pentru azi, încă mai am un gust amar de pe urma lecţiei.

Pe aici am fost azi:

Şcoala de şoferi în episoade

 

By Emilian Nedelcu

Editor Biciclistul.ro | emilian.nedelcu@gmail.com | 0724.479.508 | FACEBOOK | | YOUTUBE

12 thoughts on “Instructorul îşi trage palme – La şcoala de şoferi (episodul 6)”
  1. Iata si o parere din partea unui scolar. Pentru cei care conduceti de zeci de ani, lasati vorba. Aici discutam despre incepatori care trebuie sa controleze niste muchi in timpul unor miscari atipice.

    Exista doua scenarii: plecarea de pe loc in plan orizontal si cea in rampa.

    La plecarea de pe loc orizontal, este bine sa te obisnuiesti sa nu pui calcaiul pe podea. Putin antrenament acasa, pe o canapea, cu picioarele in pozitia inclinata cu cea a scaunului de sofer. Ambreiajul se mangaie cu varful piciorului stang. Piciorul drept sta pe acceleratie (sau nu, daca pleci neaccelerat – de ex din parcare, nu de la stop).

    Plecarea din rampa este cu totul si cu totul altceva. Piciorul drept trebuie sa faca miscari ample. El tine frana la podea. Depinde de masina, dar cursa pedalei de frana este cea mai mare. A ridica piciorul de pe frana si a-l pune pe acceleratie reprezinta o cursa mare. Ridici vreo 15 cm, muti piciorul in dreapta vreo 10 cm, apesi vreo 5 cm. Ei bine, eu, ca incepator, nu am putut face aceasta miscare cu piciorul drept si sa reusesc sa tin piciorul stang, in aer (adica doar cu varful apasand ambreiajul) nemiscat. Reuseam sa oscilez sau misc 1-2 mm piciorul stang. Iar in rampa, cu ambreiajul patinand, asta insemna oprirea motorului.

    Atentie mare. Pentru cine vrea sa plece din rampa ca un maestru…. Cu ambreiajul apasat cu varful, te pregatesti de plecare. Pui calcaiul pe podea si incepi ridicarea varfului pana la punctul de contact al ambreiajului (stiti voi, tremuratul, etc). Cu calcaiul in podea, piciorul stang este inghetat. Nu se mai misca decat daca ii comanzi tu. Poti face apoi cu piciorul drept ce vrea inimioara ta. Il ridici de pe frana, il pui pe acceleratie, apesi cat vrei tu, etc. Masina va incepe sa urce si dupa ce prinde elan de 1m, incepi ridicarea usoara a piciorului stang de pe ambreiaj, ridicand si calcaiul de pe podea.

    DECI!!!! Calcaiul la podea doar in timpul miscarii piciorului drept de pe frana pe acceleratie.

  2. Piciorul se tine cu toata talpa pe ambreiaj!!!La semafor,in timpul mersului,se tine langa pedala!Doar la frana si acceleratie calcaiul se tine sprijinit de podea!Grija mare:mi se prindea uneori nu stiu cum pedala la ambreiaj,eu dadeam vina pe incaltamintea mea si el cand nu tipa!spunea clar:dovada ca nu tii toata talpa pe ambreiaj!Una dintre cele mai bune lectii!!! 🙂

  3. o sa te obisnuiesti pana la urma….. oricum Daciile au un abreiaj cretin, pedala are o cursa imensa dar punctul de prindere e aproape de capatul de sus al cursei, tin minte ca mereu ma enerva asta la Sanderou pe care am facut scoala. + am calat motoru si in ultima sedinda… chiar si al examen dar acolo pe barba mea, eram un pic in rampa la o intersectie nesemaforizata unde trebuia sa fac stanga, si tineam masina pe loc doar din ambreiaj si acceleratie…..si mia mers vreo 15 secunde pana am stalcito……dar am repornit motorul in mai putin de 3 secunde si aia a fost singura penalizare :D.
    Ps: de ce te nu mergeti si voi un pic mai repede… sa nu depasesti 30km/h e prea incet totusi….. mie mi sa facut observatie la examen pe tema asta, ca daca merg cu 30 incurc circulatia.

  4. Sunt de acord cu Valeriu in ceea ce priveste pozitia piciorului. Legat de opritul motorului: cel mai probabil masina de scoala este un Logan cu motor 1.4 l pe benzina, ceea ce inseamna ca n-are suficient cuplu pentru a pleca de pe loc doar din amreiaj, trebuie putin turata. De regula repriza de accelerare se face simultan cu eliberarea amreiajului, dar incepatorii tureaza putin motorul inainte de a ridica piciorul dupa ambreiaj. Atentie insa sa nu-l turezi prea tare ca in momentul eliberariibruste a amreiajului pleci cu scartait de roti. Ceea ce e mai bine decat un motor oprit 🙂

  5. Am observat la toate masinile pe care le-am condus ca pedala de ambreiaj are cursa cea mai lunga. Asta înseamna ca, daca tii calcâiul lipit de podea, trebuie sa încordezi destul de tare muschiul gambei ca sa poti sa aplici talpa pe pedala. Ïn plus de multe ori pedala de ambreiaj se simte destul de tare ceea ce înseamna ca piciorul va obosi rapid.
    Un alt aspect este ca o parte din atentie va fi dedicata ajustarii continui a calcâiului pe podea – iar când nu faci asta ajungi sa simti pedala la mijlocul talpei.
    Pe de alta parte, când apesi pedala cu calcâiul ridicat poti folosi toti muschii piciorului, inclusiv muschii coapsei, ceea ce confera miscarii de apasare mai multa forta. NU mai trebuie nici macar sa te gândesti sa ajustezi pozitia calcâiului vreodata.

  6. Stângul l-am folosit până acum doar pentru ambreiaj. Când am spus pivotare mă refeream la locul din stânga ambreiajului, unde îţi odihneşti piciorul.

  7. Eii, uite aici e greseala. Piciorul stâng nu-l folosesti decât pentru ambreiaj, n-ai nevoie sa-l muti pe alta pedala. Dupa parerea mea simti mai bine pedala daca o apesi cu calcâiul ridicat. Eu oricum asa am învatat si asa conduc de 18 ani.

  8. Si apropo de plecarea de pe loc.. când dai drumul la ambreiaj trebuie simultan sa si accelerezi spre 2000 de ture. Masina nu e suficient de desteapta sa accelereze singura.

  9. Valeriu, instructorul mi-a spus să ţin călcâiul pe podea, nu ridicat. Călcâiul, a spus el, trebuie să fie ca un pivot, astfel încât vârful piciorului să se mute către pedala de ambreiaj ori de câte ori este nevoie.

  10. Emiliane, ti-a zis instructorul cum trebuie sa tii piciorul stâng pe pedala de ambreiaj? Fiindca am impresia ca tie îti oboseste piciorul. Eu mi-aduc aminte ca în prima mea zi de instructaj auto instructorul meu mi-a atras atentia ca nu trebuie sa sprijin niciodata calcâiul pe podea atunci când apas pedala. Pedala de ambreiaj trebuie apasata cu vârful piciorului si fara a atinge cu calcâiul podeaua.
    Sper sa-ti foloseasca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.