David Popovici a devenit peste noapte (not true) star național și internațional, toate publicațiile îi laudă performanțele, companiile și politicienii se înghesuie să spună două vorbe despre el, să se lipească de un pic de capital de imagine.
Se pierde însă din vedere contextul. Nu este vorba doar despre faptul că David are numai 16 ani, ci și de faptul că a obținut niște performanțe incredibile la Campionatul European pentru Juniori, unde a scos maximum, a făcut record mondial, și-a îmbunătățit recordurile personale.
Mai mult, calificat la Jocurile Olimpice, David Popovici a reușit un fabulos loc 4 în finala de la 200 de metri liber și un fabulos loc 7 în finala de la 100 de metri liber.
Acel loc 4 este prost interpretat de majoritatea celor care pun presiune inutilă pe umerii lui David. Locul acela 4 este câștigat, nu este un loc 3 pierdut. Copilul a și declarat asta. Tot el spusese că tot ceea ce va realiza la Jocurile Olimpice va fi un bonus la performanțele obținute până acum. Prea puțini au subiliniat că locul 4 obținut la 200 de metri liber a însemnat un nou record mondial la juniori, îmbunătățit cu aproape o secundă! Dacă nici asta nu înseamnă că ți-ai depășit cu mult propriile limite atunci nu vorbim aceeași limbă! O secundă înseamnă enorm la înot!
Iar despre locul 7 obținut în finala de la 100 de metri ce să mai vorbim? Oamenii se obișnuiesc prea repede cu binele și uită la fel de repede greul. Acum, chiar serios, ne așteptăm ca o dată la două, trei zile David Popovici să-și îmbunătățească recordurile personale? El și-a calculat să fie în vârf de formă la Europene, a prestat, ba mai mult, mi se pare că și-a depășit cu mult condiția la Jocurile Olimpice.
Ce scrie Mediafax: ”Cursa de 100 m liber este preferata românului, care pare că a pierdut din forță și din viteză înaintând în competiție. Popovici deținea cel mai bun timp al anului la sută, dar sportivul nostru n-a reușit ce și-a propus: o medalie”. Unde a declarat Popovici că și-a propus o medalie? De ce fabricăm așteptări false și le punem pe umerii acestui copil?
Viitorul sună bine, într-adevăr, să-l lăsăm în pace pe David să și-l construiască așa cum știe el, prin forțele-i proprii. Când vor veni și momentele de aur să ne bucurăm alături de el, dar până atunci să-i lăsăm liniște. Și dacă statul român vrea să-i fie cu adevărat recunoscător să construiască un bazin nou, nu să-l tot cârpească pe cel de la Lia Manoiu.
