La începutul lunii noiembrie am avut plăcerea de a testa o bicicletă deosebită, o cursieră Ideal Stage Pro dotată cu un sistem de care o să-mi aduc aminte mult timp de-acum încolo: schimbătorul de viteze electronic Dura-Ace Di2, produs de Shimano.
Promiteam atunci că voi reveni cu un review despre acest sistem.
Dura-Ace Di2 îţi permite să schimbi viteza la bicicleta doar printr-un simplu click. Maneta pe care apeşi să pui frână este folosită, în acelaşi timp, pentru schimbarea vitezelor, prin apăsare laterală.
Am fost sceptic când Alecs, de la Cyclopedia, magazinul de la care am primit în teste bicicleta, mi-a propus să testez acest sistem. Eram sceptic pentru că nu-mi imaginam că o bicicletă, un lucru profund mecanic, se poate folosi, precum un cyborg, de un sistem electronic.
Am citit că schimbarea vitezei cu Dura-Ace Di2 este cu 30% mai rapidă decât în cazul unui schimbător de viteze acţionat printr-un angrenaj mecanic. Mie mi s-a părut că se face cu 70% mai rapid :).
Unul dintre avantajele mari ale acestui sistem este că, oricât de novice ai fi, nu ai cum să blochezi lanţul sau să-l întinzi până la rupere, cum se poate întâmpla în cazul unui sistem mecanic de schimbare a vitezelor, pentru că Dura-Ace Di2 ajustează automat raportul optim între foaie şi pinion, în funcţie de cum doreşti să schimbi viteza.
Dura-Ace Di2 este incredibil de uşor, îngreunează bicicleta cu doar 70 de grame .
Bateria se încarcă în aproximativ o oră şi jumătate, iar Shimano garantează că poate fi încărcată de minim 500 de ori.
Adaugă la asta faptul că sistemul funcţionează cu bateria încărcată între 1.000 de km minim şi 2.000 km maxim. Când mai ai doar opt ore de baterie sistemul bipăie, ca să nu ai surprize şi să te trezeşti în mijlocul drumului că nu mai poţi schimba vitezele.
Trecerea de la foaia mică la foaia mare, indiferent de raportul de viteze în care te afli, pur şi simplu sfidează logica. Îmi aduc aminte de porţiunile în care intram într-o pantă şi în care mutam rapid pe foaia mare şi pinionul mic, ca să prind viteză cât mai mare. Când se termina panta şi începea urcuşul, în două secunde schimbam raportul de forţe, astfel încât menţineam o viteză mare constantă, chiar şi în urcare, iar efortul pe care-l depuneam era minim. Era o senzaţie minunată.
Un angrenaj complet Di2 costă aproximativ 4.000 de dolari.
Detalii complete despre funcţiile Dura-Ace Di2, precum şi un manual de instalare al acestui sistem pe bicicletă, puteţi citi AICI.
[nggallery id=51]
normal ca e out of reach 🙂 …
pe de alta parte tre sa recunosti ca 99% din biciclistii din romania nici nu au nevoie de fapt de o transmisie atat de performanta/pretentioasa/complicata/scumpa? 🙂
oricum nu costa chiar 4000 de dolari 🙂 http://www.bike24.com/1.php?content=8;navigation=1;product=9104;page=1;menu=1000,4,26;mid=0;pgc=0;orderby=3
nu ca n-ar fi scump si exclusivist si la 2000 si ceva de euro 😀 …
poate chiar aberant de scump tinand cont ca e vorba de o tehnologie noua care nu si-a dovedit inca fiabilitatea … si mai ales tinand cont ca varianta ultra moderna a unui grup legendar cu o traditie si un pedigree impresionant costa cam 1800 de euro http://www.bike24.com/1.php?content=8;navigation=1;product=17358;page=1;menu=1000,4,26;mid=0;pgc=0;orderby=3
da in general early adopters sunt usor de pacalit cand vine vorba de tehnologii inovatoare 🙂
Nu crezi ca DI2 este “out of reach” pentru 99% dintre biciclistii din Ro?