La începutul lunii noiembrie am avut un accident în timp ce mergeam pe cursieră. O maşină  a intrat în mine, pentru că nu m-am asigurat. Şoferul a crezut că eu voi merge înainte – eram într-o intersecţie,  iar eu am virat brusc stânga.

Pentru că distanţa dintre noi era foarte mică, m-a luat din plin, m-a urcat pe capotă, după care m-a scuipat vreo trei-patru metri în faţă. Eu n-am avut nimic, am genă de cascador în sânge, în schimb cursiera mea a fost avariată. Furca din spate a fost atât de îndoită încât atingea spiţele.

M-am hotărât s-o îndrept :).

Ţineţi cont că sunt varză când vine vorba de orice fel de reparaţie la bicicletă. De-abia reuşesc să-mi schimb camera de la bicicletă pentru roata din faţă. La aia din spate mai am de învăţat 🙂

Azi vă dau primul episod din operaţiunea “Îndreptarea cursierei”. Da, sunt mai multe episoade.

Comentarii