Acum mai bine de şapte ani, când nu aveam copii, am fost pe insula Thassos şi ne-am îndrăgostit de Grecia. La sfârşitul vacanţei eram hotărât să învăţ limba greacă, mi-am şi cumpărat un manual, ba chiar am fost tentat să rămân la muncă pe insulă, la scuturat măslinii.
N-am să uit niciodată iaurtul cu miere pe care l-am mâncat atunci, după o drumeţie lungă, obositoare, prin soare. De asemenea, nu voi uita carafele pline cu apă rece pe care le primeai în orice local te duceai, din partea casei.

Marea mi s-a părut de vis atunci, nu mai văzusem apă atât de limpede în viaţa mea. Înotam spre largul mării, băgam capul în apă şi vedeam fundul mării. Mi se părea că zbor, era o senzaţie extraordinară.

În ultima săptămână a lunii mai ne-am întors pe insula Thassos, de data asta în formulă mărită, cu cei doi copii, de şapte, respectiv cinci ani şi jumătate. Şi n-am mai venit cu autocarul, ci cu maşina personală.

Am stat 14 zile şi tot nu ne-am săturat. În fiecare zi am mers pe altă plajă şi am explorat aproape toată insula, mai puţin partea muntoasă, despre care am auzit că este extrem de spectaculoasă. Cred că am făcut peste 700 km cu maşina doar pe insulă.

Am căutat doar plaje sălbatice, cu stânci şi ape limpezi. Plajele care ne-au impresionat cel mai mult au fost Marble Beach, chiar lângă cariera de marmură, Vati Beach, la câţiva kilometri de prima, Livadi Beach, care se află la poalele muntelui pe care este cocoţată mănăstirea Arhanghelului Mihail, Aliki Beach, Psili Amos Beach, Metalia Beach sau Arsanas Beach. Am vizitat, aşa de control, şi mai popularele Paradise Beach şi Golden Beach. A doua se află la poalele muntelui Ypsarion.

Am avut parte aproape numai de zile frumoase, cu soare blând, încă de primăvară. Două zile au fost potrivnice, una în care a plouat de dimineaţă până seara şi una în care a fost înorat şi răcoare. În cea din urmă, am primit permisie de la familie să ies cu bicicletă, să fac un tur al insulei Thassos.

La Metalia Beach există un tunel în stâncă, de aproximativ 20-30 de metri, care te duce către o plajă mică, inaccesibilă prin altă parte. Trebuie să-ţi faci puţin curaj să intri acolo, dar merită :).

 Ce mică-i lumea!

Cel mai apropiat centru de închiriat biciclete, dar şi cel mai cunoscut de pe toată insula, se află în Potos, la 23 km de locul în care eram noi cazaţi. Se numeşte Velo Bike Rental, iar proprietarul, Yannis Reizis, este cel care organizează cunoscutele competiţii de ciclism de pe insulă, MTB Thassos Cup, Turul Insulei Thasoss, concurs de ciclism pe şosea şi Ypsarion Marathon, un concurs despre care mi-a spus că seamănă cu cel de la Moeciu, din punct de vedere al dificultăţii.

Apropos, anul acesta MTB Thassos Cup a fost câştigat de către Răzvan Jugănaru, iar lista participanţilor este plină de români. Dintre cei pe care-i cunosc, i-am găsit pe listă pe Marius Ionaşcu, Daniel Roşioru, Bogdan Mihai Ioniţă, Ilie Răzvan, Cătălin Sprînceană sau Marius Petrache. Marius a şi câştigat Tour of Thassos, cu Răzvan Jugănaru pe locul 2.

Am constatat că Yannis cunoaşte foarte mulţi români şi este familiar cu viaţa sportivă din România. Am aflat că este ultramaratonist şi că participă la o competiţie de alergare de lungă distanţă, 246 km, care se numeşte Spartatlon. Se aleartă din Atena tocmai până în Sparta, cam şase maratoane. Faza dură este că primele două maratoane trebuie să le faci într-o anumită limită de timp, altfel eşti descalificat, primul în maximum patru ore, iar al doilea în maxim 4 ore şi 15 minute. Jos pălăria!

Cu bicicleta în jurul insulei Thassos

Revenind la aventura mea cu bicicleta pe insula Thassos, din păcate, Yannis nu avea disponibilă nicio cursieră, dar m-am ales cu o bicicletă mountain bike 29er, o Canyon, mult mai uşoară decât ce am eu acasă. Cum nu-mi propusesem să fac un record de viteză, am acceptat bicicleta fără ezitare.

Eram pregătit să fiu pe şosea întreaga zi, dar trebuia totuşi să duc bicicleta înapoi în Potos şi să prind şi autobuzul de întoarcere către Skala Sotiros, care pleca la 16.30. Am pornit de dimineaţă, pe la 07, odihnit, cu un săculeţ în spate, în care aveam o banană, o ciocolată Lion, din aia gigant şi nişte smochine deshidratate.

M-am hotărât să înconjor insula în sensul invers al acelor de ceasornic, la sfatul lui Yannis, pentru că porţiunea muntoasă, cea mai grea, era la început şi era bine să o abordez odihnit.

În primele trei, patru ore m-am oprit de foarte multe ori. Deşi cerul era mohorât, nu mă puteam abţine să nu fotografiez ce mă impresiona. Cum este, spre exemplu, această terasă, pe care am văzut-o aproape de Potos, cred.

Peisajele spectaculoase sunt la tot pasul pe Thassos, mai ales pe partea de est a insulei, unde este preponderent zonă muntoasă.

Cu toate că pornisem hotărât să fac turul insulei pe şoseaua principală,nu m-am putut abţine să nu cobor şi către Giola, celebra piscină naturală, formată cu apă din mare, căreia i se mai spune şi Piscina Sirenelor. Se află undeva între Potos şi mănăstirea arhanghelului Mihail, iar drumul până la ea este offroad. Poţi intra pentru o anumită porţiune şi cu maşina, dar în cele din urmă trebuie să faci o drumeţie, care îţi dezvăluie peisaje spectaculoase.

După vizita la Giola, mi-am continuat itinerariul în jurul insulei. Am rămas pe şosea până la sfâşit, dar tot am avut peisaje spectaculoase de văzut.

Drumul principal care înconjoară insua Thassos este de calitate, fără gropi, fără capcane. Nu prea am avut parte de zone de plat, şoseaua urmează în mod permanent coborâri şi urcări, unele lungi, care-ţi pun muşchii şi răbdarea la încercare. E reconfortant însă să ştii că după fiecare urcare eşti răsplătit cu o coborâre. Şi când mai treci şi pe lângă tufe de flori sălbatice, cum sunt cele din imaginea de mai jos, te ia beţia. Parfumul lor mi s-a întipărit adânc în suflet, n-o să-l uit niciodată.

Papa bun!

Cu toate că nu ne-am înghesuit să mâncăm la restaurant, am avut parte de nişte mâncăruri absolut delicioase pe insula Thassos. În primul rând, nu trebuie ratat gyrosul, îl poţi cumpăra la farfurie (mai scump) sau în lipie (în jur de 5 euro).

Cu toate că sunt un carnivor de mare clasă, cel mai tare m-a impresionat brânza la grătar. Şi acum îmi plouă în gură când mă gândesc cât de bună era.

Nu rataţi specialităţile din carne de miel. Eu sunt mare fan.

Am încercat şi fructe de mare. Cel mai mult mi-au plăcut scoicile.

În ceea ce priveşte desertul, recomand iaurt cu morcov ras şi însiropat, este răcoritor şi are un gust incredibil.