Emanuel Trandafir - Cinci intrebari pentru un alergator

Emanuel Trandafir este unul dintre sportivii tineri care vin tare din urmă. Ciprian Bălănescu, campion naţional la duatlon şi la triatlon, cel care a instaurat o adevărată hegemonie bălănesciană în aceste sporturi în România, ar trebui să-l ia în serios, pentru că-i suflă în ceafă.

E student în anul 2 la Politehnică şi s-a ales cu o restanţă tocmai la sport, pentru că nu s-a prezentat la crosul facultăţii, preferând să participe la un alt concurs. Dacă decanul facultăţii s-ar uita însă un pic la ce a reuşit să facă Emanuel Trandafir în 2014, l-ar chema pe profesorul de sport şi l-ar trage de urechi pentru inconştienţa sa. Sau poate că i-ar propune tânărului student un transfer la facultatea de sport.

Emanuel n-a spus NU bicicletei, dar este mult mai atras de alergare. Anul trecut, a alergat peste tot, “pe asfalt, pe pământ şi pe iarbă, prin noroi şi prin zăpadă, pe tartan, pe nisipul de pe plajă, în mare, pe munte, prin oraşe şi sate, în sala de atletism, pe vând, pe ploaie şi pe soare dogoritor”. “Şi mi-a plăcut la nebunie!”, spune el.

Cinci întrebări pentru Emanuel Trandafir

1. Dacă ai câstiga brusc multe milioane de euro, cum s-ar schimba viata ta de alergator?

“Hmmm…nu m-am gândit niciodată la asta. Fără alte griji, m-aş putea concentra doar pe alergare şi odihnă/recuperare. Cu siguranţă, rezultatele nu ar întârzia să apară. Dar, cum nu joc la loterie, acesta va rămâne un exerciţiu de imaginaţie”.

2. Care-i cea mai bună pereche de adidaşi pe care ai avut-o vreodată?

“Sunt de părere că antrenamentul e mult mai important decât echipamentul. Totuşi, dacă ar fi să aleg o pereche de adidaşi, mă simt foarte bine cu Adidas Adizero Adios 2”.

3. Care-i cea mai grea curspă în care ai alergat?

“La MIB, la ştafetă, în anul 2012. Ţin minte şi acum: eram cel mai slab din ştafetă şi am avut foarte multe emoţii. Pur şi simplu stăteam în pat şi nu puteam să adorm în noaptea dinaintea cursei. Dimineaţă a fost şi mai rău şi până să ajung să fac primii metri în alergare mi-a fost tot mai frică. Apoi, s-a făcut linişte. Asta nu înseamnă că pluteam pe deasupra asfaltului, a trebuit să storc fiecare strop de energie în ziua aceea”.

4. Care cursă este pe lista ta de must do în viaţa asta?

“Un Ironman. Nu unul anume, doar să ştiu că pot să fac şi asta. Dar nu acum, e timp destul…”.

5. Ce-ţi place cel mai mult să mănânci după o cursă?

“Îngheţată! 🙂 “.

Comentarii