Ulisse Gheduzzi

Eu plec de la premisa că Prima Evadare este un concurs pentru toată lumea. Şi organizatorii Primei Evadări  au reuşit de minune să transmită acest mesaj căci, iată, nu au fost decât două ediţii  şi la a treia se preconizează 2.000 de participanţi. Este, fără îndoială, cel mai mare concurs de mountain bike din România.

Am văzut că există nişte discuţii pe Facebook şi unele voci, precum cea a lui Alexandru Dan, susţin că Prima Evadare ar trebui să aibă delimitată clar categoria  Elite, tocmai pentru că e un concurs de amatori şi  în virtutea acestui lucru aceştia din urmă ar trebui să aibă o şansă întreagă.

Înainte de a reda opinia lui Alexandru Dan aş  vrea să-i spun lui şi celorlalţi care gândesc ca el următoarele: majoritatea celor care vin la Prima Evadare vin nu pentru a urca pe podium, ci pentru a se testa, pentru  a  parcurge un traseu de 55 km, mânaţi de dorinţa de a concura cu alte sute de oameni şi vin ca să-şi dovedească că pot, vin să facă sport, vin să se distreze.

Zice Alexandru (am lasat fără caractere româneşt, fix cum a  scris pe Facebook):

fratilor, faceti categorii clare si separate: ‘amator’ si ‘pro’…e o idiotenie sa bagi la gramada grasii cu sportivii..doh

Gabriel Solomon, care nu crede că ar trebui să avem neapărat o categorie Elite la  Prima Evadare, i-a dat un exemplu edificator, zic eu:

Dan, din experienta personala iti pot spune ca e greu sa faci criterii clare. Spre exemplu la alergare la cursele internationale nu exista decat un singur clasament, indiferent de amatori, pro, elite etc. Exemple: abonat intr-un club dar are job de om normal, Sportiv pro dar care nu e inscris intr-un club.

“Să nu uităm”, zice Alexadru, “că la alergare ai doar nişte adidaşi în picioare şi restul depiinde de tine. Aici diferenţa o pot face câteva mii de euro investite în echipament”.

Cred că ideea asta este total eronată. Probabil că investiţia “de  mii de euro” în echipament – bine, mai degrabă în bicicletă – ar putea face o diferenţă între sportivi de performanţă, care sunt situaţi la acelaşi nivel. Altfel nici nu merită să discutăm.

Initial facusem categorie Elite pentru anul asta ca la prima editie. Dar practic faceam aceasta categorie pentru 9-10 persoane care erau legitimate, a spus  Daniel Sărdan, unul dintre organizatorii evenimentului.

Printre cei legitimati sunt si sportivi care sunt depasiti de  amatori. Discutia o inteleg de ambele parti: amatorii ar trebui sa se antreneze mai mult si ajung la nivelul primilor, daca au pretentii dar si celor care sunt la inceput ar trebui sa li se ofere sanse mai mari si sa- se apropie de posibiltatea victoriei.

Momentan nu avem elementele departajarii clare a 2 categorii, o legitimatie la un club nefiind un parametru relevant.

Am analizat problema pe toate partile. Singura varianta mai aproape de adevar ar putea fi asemanatoare cu sistemul simplu american. Ceva de genul daca ai luat podium de 4 ori intr-un an intri in categoria Elite.

Pentru asta trebuie o evidenta centralizata a rezultatelor tuturor maratoanelor si definite ce maratoane/concursuri se iau in calcul. Pana una alta sunt oameni care au familii, lucreaza la birou si se antreneaza de 2-3 ori pe saptamana si reusesc sa fie mai buni chiar decat unii sportivi legitimati cu salariu asa numiti profesionisti.

Un exemplu e Ulisse, alt exemplu este Oac care a ajuns la rezultate bune si pentru ca duce o lupta personala cu kilogramele :D. Un altul ar fi Marco Kind care cred ca va fi intr-o forma buna anul asta. Mi-ar fi placut sa gasim o forma in care toata lumea sa fie multumita, dar cred ca e mai mult de munca la asta de ambele parti.

Întreaga conversaţie poate fi urmărită aici.

Chiar sunt curios voi ce credeţi.


By Emilian Nedelcu

Editor Biciclistul.ro | emilian.nedelcu@gmail.com | 0724.479.508 | FACEBOOK | | YOUTUBE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

This will close in 0 seconds