Azi dimineață m-am trezit devreme, pe la 05.30, ca să am timp să mă pregătesc pentru ora de spinning ținută de Mihai Băloiu la World Class Mega Mall, de la 07.00. Am băut nelipsita cafeluță și m-am dus la antrenament cu stomacul gol.
Nu prea am avut spor azi la cycling, m-am simțit obosit. A fost o sesiune de intervale, dar n-am reușit să ridic pulsul mai mult de 166 bpm, dar am transpirat însă 100 de litri :).
După ce s-a terminat ora de cycling am intrat în bazin, cu intenția de a înota lung 1.500 de metri, fără niciun target de viteză. M-am ținut de plan și am înotat relaxat, încercând să mă întind cât mai mult și să las brațele să curgă într-un flux continuu, fără să simt că trag de mine. Respirația a fost calmă, pulsul a rămas la el acasă, ca ursul la hibernare.
Am înotat fără să mă uit la ceas, m-am lăsat în voia sorții și pe nesimțite m-am trezit că am înotat dintr-o bucată 2.000 de metri:).
E un nivel la care mă simt confortabil și mulțumit. Cred că în urmă cu jumătate de an respiram cu greu la viteza asta (1.55 min/100 metri).
Și închei anul în această notă, intru în bazin relaxat, fără presiune, fără obiective, încercând să fiu prieten cu apa. În 2020 voi fi mulțumit dacă la cursele de triatlon voi reuși să repet isprava de la H3RO by TriChallenge, unde am înotat cu 1.45 min/100 de metri.
