Trei minute, atât durează pauza mea dintre bucățile pe care le am de alergat la intervale. Dau un exemplu, săptămâna trecută am avut de alergat 10 bucăți de câte 800 de metri la cea mai mare viteză pe care pot eu s-o dezvolt pe această distanță. Trebuia să alerg ceva mai tare decât aș alergat într-o cursă.
Pauza dintre aceste bucăți era de trei minute. Un minut îl mergeam, până îmi revenea respirația cât de cât. Restul de două minute le alergam ușor, foarte ușor.
Alergătorii mai puternici râd pe înfundate, probabil, trei minute înseamnă o eternitate pentru ei. Pentru mine treceau ca trei secunde. Iar ăia 800 de metri nu se mai terminau, Doamne Dumnezeule!
Mi-am dat seama că la alergare progresul își trage seva din suferință, nu din alergări domoale, la ritm de conversație. Vrei să ajungi să alergi mai repede, trage de tine la intervale și vei progresa.
