În seara asta, în timp ce înotam, am descoperit secretul acestui sport și vreau vi-l împărtășesc și vouă, că nu sunt egoist. Secretul este că înotul este ca mersul la psiholog, înregistrezi foarte, foarte greu progrese, iar acestea sunt de obicei imperceptibile. Tu nu-ți dai seama de ele, doar psihologul, pardon, antrenorul știe dacă ești pe calea cea bună.
Și poate deveni frustrant, pentru că din când în când avem nevoie de o confirmare a faptului că suntem pe drumul cel bun, trebuie să fim motivați, ne trebuie și nouă o recompensă – mă refer la cei care ne chinuim să învățăm cum să alunecăm pe apă.
În această seară am folosit niște palmare uriașe, ceva de genul acesta, împrumutate de la cineva care înoată mult mai eficient, mai elegant și mai rapid decât mine. A fost pentru prima oară când am folosit un asemenea tip de echipament și vreau să spun că m-au dat pe spate. Am citit că sunt făcute pentru a te ajuta să-ți dezvolți tehnica la înot, dar și pentru a-ți crește forța mușchilor, în mod special a tricepșilor, dar nu-mi imaginam că este atât de greu să înoți cu ele. Pulsul s-a dus la limita maximă, nu mai aveam aer, nu știam cum să întorc mai repede capul să respir, m-au solicitat foarte tare.
Bogdan, cel care mi-a împrumutat palmarele și care anul trecut a ieșit din apă la TriChallenge Mamaia în același timp cu Sorin Boriceanu și Mihai Baractaru, s-a uitat puțin la cum înot și a tras concluzia că pe sub apă apar erorile la mine. Brațele mele în loc să fie ca niște vâsle sunt ca niște bețe trase prin apă într-un mod cât se poate de ineficient, risipitoare de energie. Fac unghi de 90 de grade, dar în loc să-mi trag mâinile pe lângă șolduri le duc în bălării, acolo unde nu există nici tracțiune, nici forță de împingere. Și mi-a mai spus ceva ce am băgat la cap: am o cadență prea puternică a picioarelor, una de sprinter, adică fix exact ceea ce nu-mi doresc eu să fiu. Eu trebuie să mă întind pe apă, să alunec, să fiu relaxat, nu să gâfâi la fiecare 50 de metri de bazin înotat.
Cam atât de la antrenament de marți, urmează cel de vineri cu antrenorul, unde probabil că o să-mi dau duhul.
Știu sigur că nu voi ajunge niciodată să înot ca în filmul de mai jos.
https://youtu.be/SONx52cyltI
